Sebastian Ghiţă, de-abia trecut de 30 de ani, şi-a construit o avere estimată, în 2009, la aproape 100 de milioane de dolari şi a devenit ”eminenţa cenuşie” a premierului şi a preşedintelui PSD Victor Ponta. Acum, într-un parcurs spectaculos atât în afaceri, cât şi în politică, Ghiţă a ajuns la mâna colegilor deputaţi pentru a scăpa de arestarea preventivă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Sebastian Ghiţă s-a născut pe 10 noiembrie 1978, la Ploieşti. Şi-a făcut studiile la Universitatea Petrol şi Gaze din oraşul natal, la Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Management. A intrat în afaceri în 1997, încă dinainte de începerea studiilor superioare, fondând în acel an compania Asesoft International SA, specializată în IT. Pe măsură ce compania s-a dezvoltat, Ghiţă a fondat şi alte firme-satelit, în paralel extinzându-şi domeniile în care a făcut afaceri. Una dintre cele mai importante este Teamnet International, care activează tot în IT.

Ghiţă a rămas acţionar majoritar al companiei Asesoft până în februarie 2011, când a anunţat că a vândut acţiunile pe care le deţinea la cele mai mari firme din grupul Asesoft. ”Am intrat în politică şi din acel moment am început să vând firmele din IT şi să renunţ la acţiuni, cum au fost acţiunile de la eMag, Flanco, Asesoft Distribution, Teamnet. Banii au venit de aici şi nu din afaceri cu statul”, declara Sebastian Ghiţă în mai 2014, într-un interviu acordat HotNews.

Însă renunţarea la o parte considerabilă a imperiului său economic este pusă sub semnul întrebării de către procurorii DNA. ”Până la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca acţionar majoritar pe Ghiţă Sebastian Aurelian pentru ca, după această dată, să-şi cesioneze părţile sociale către Minasee Holdings Ltd. Cipru, companie de tip offshore deţinută 100% de Ghiţă Sebastian Aurelian”, se arată în rechizitoriul întocmit de DNA în dosarul în care acesta a fost trimis în judecată, în iulie 2015, alături de fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, fiind acuzaţi de finanţarea ilegală a echipei de baschet Asesoft Ploieşti din banii municipialităţii.

În octombrie 2010, Sebastian Ghiţă a preluat managementul Realitatea Media, deţinută la acea vreme de către omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Ghiţă urma să plătească datoriile companiei, salariile angajaţilor, iar în schimb urma să primească 80% din eventualul profit. Relaţiile dintre cei doi oameni de afaceri au devenit în scurt timp încordate, Vântu încercând să-l determine pe Ghiţă să renunţa contractul de management.

În aprilie 2011, Ghiţă a dat publicităţii înregistrarea unei convorbiri avute cu Vântu, în care acesta îl ameninţa pe mai tânărul său partener de afaceri. ”Ca tine, la modul cel mai serios, am îngropat prin dealurile de pe acolo din Moldova, am îngropat la propriu”, îi spunea Vântu lui Ghiţă. Rezultatul războiului dintre ei a fost decis în instanţă: în iunie 2012, Vântu era condamnat la un an de închisoare cu executare pentru ameninţare şi şantaj. Între timp, Ghiţă a înfiinţat postul de televiziune România TV, cu o parte a angajaţilor Realităţii.

În paralel cu afacerile, Ghiţă a devenit din ce în ce mai interesat de politică. ”După ce în societate îşi faci o familie, câştigi bani, te aşezi, la sfârşit cauţi respect, glorie, un loc în societate”, spunea Ghiţă în interviul pentru HotNews.

Înfiinţarea postului l-a ajutat să-şi mărească treptat influenţa în interiorul PSD, deja evidentă în 2010, când a fost unul dintre principalii organizatori ai Congresului în care Victor Ponta a fost ales preşedinte al partidului. Relaţia dintre noul lider al PSD şi omul de afaceri prahovean nu a fost doar una de colaborare politică. Astfel, cei doi au fost fotografiaţi împreună în timpul unui sejur petrecut cu familia Ponta în Dubai, în 2012.

La alegerile parlamentare din 2012, Ghiţă a devenit deputat de Prahova din partea USL. În pofida dorinţei mărturisite de ”glorie”, Sebastian Ghiţă a fost o prezenţă relativ discretă în plan public şi una încă şi mai discretă la Parlament, după cum arată statisticile legate de prezenţă şi activitate în Parlament. După aproape patru ani de mandat, Ghiţă a luat cuvântul doar de două ori în plen, una dintre intervenţii fiind depunerea jurământului la preluarea mandatului, iar în topul absenţelor din Camera Deputaţilor a ocupat constant locuri fruntaşe.

Pe plan parlamentar, Ghiţă s-a implicat mai mult doar în chestiunea cartelelor prepay. Ca membru în comisia parlamentară de control al SRI, deputatul a fost un susţinător al înregistrării CNP-ului celor care cumpără cartele telefonice preplătite, iar când Curtea Constituţională a declarat legea ca neconstituţională, Ghiţă, alături de George Maior, pe atunci director al SRI, a fost unul dintre criticii cei duri ai CCR.

”Decizia CCR este o greşeală uriaşă faţă de interesele Romaniei. Este vorba despre siguranţa copiilor noştri. Este vorba de puterea României de a acţiona în faţa ameninţărilor externe de orice fel şi a reţelelor de crimă organizată. Este vorba de micşorarea capabilităţilor serviciilor de informaţii ale României şi instituţiilor de aplicare a legii de a şi exercita atribuţiile inclusiv în relaţiile cu partenerii externi”, spunea Ghiţă în septembrie 2014.

Reacţia sa, alături de prezenţa în comisia parlamentară de control a SRI, a alimentat şi mai mult speculaţiile legate de conexiunile oculte pe care le-ar avea omul de afaceri cu oameni din serviciile secrete, care ar explica succesul fulminant în afaceri şi influenţa politică a unui om de-abia trecut de 30 de ani.

Nici Crin Antonescu, pe atunci preşedinte PNL şi aliat al PSD, nu s-a sfiit să le invoce. ”Există în PSD sau, în orice caz, în anturajul domnului Ponta, domnul deputat Sebastian Ghiţă, care lasă să se înţeleagă de ceva vreme că e aşa, un fel de... aproape un reprezentant al serviciilor în viaţa politică şi economică. Nu înseamnă că serviciile l-au investit vreodată cu asta”, spunea Antonescu, în noiembrie 2013, la Digi24.

Liberalul avea motive solide să-l antipatizeze întrucât postul TV controlat de către Ghiţă era un critic constant al deciziilor luate de către preşedintele PNL într-o asemenea măsură încât Antonescu nu a ezitat să-l nominalizeze pe Ghiţă ca una dintre persoanele care au dorit ruperea USL, astfel încât Victor Ponta să candideze la alegerile prezidenţiale din 2014 în locul lui Crin Antonescu, candidatul oficial al Uniunii Social-Liberale.

”Sebastian Ghiţă era atunci, ca şi astăzi, patronul unei instituţii media, care în mod aparent paradoxal, deşi noi eram aliaţi, eu cu Victor Ponta, PNL cu PSD, a atacat cu constanţă şi fără niciun fel de temei, fară respectarea vreunei reguli jurnalistice, şi PNL şi pe mine personal şi relaţia dintre mine şi Victor Ponta”, spunea Antonescu în 2015.

Ghiţă a negat existenţa unei ostilităţi a sa faţă de liberali. ”Dacă o televiziune face rost de informaţie şi o publică, nu este un atac, ci un fapt.  Cea mai mare prejudecată a este că eu sunt postul RTV. Acolo mai sunt 600 de oameni care lucrează. Pot să le spun eu orice, să vorbească frumos despre Crin Antonescu, dar ei tot ce vor fac”, susţinea Ghiţă în 2013.

Însă Antonescu nu era singurul îngrijorat de influenţa lui Ghiţă. Chiar preşedintele de atunci al României se arăta îngrijorat. ”Generaţia Ghiţă este mult mai periculoasă decât generaţia Voiculescu pentru că este mai perfidă. Mult mai periculos şi decât Vântu (...) Este evident că a avut o mare susţinere, l-am găsit cu contracte peste tot. E un tip de lucru care nu trebuie să se întâmple. S-a extins enorm la vedere sau ascuns. E foarte periculos că el acum e convins că pune preşedintele României”, afirma Traian Băsescu, la Realitatea TV, în preajma alegerilor prezidenţiale.

În interiorul PSD, Ghiţă nu a ocupat funcţii importante, el fiind şef al departamentului online al partidului, însă speculaţiile legate de influenţa sa informală la vârful partidului s-au amplificat treptat, până în punctul în care pesedişti de vază au răbufnit împotriva omului de afaceri transformat în politician.

Primarul sectorul 3, Robert Negoiţă, a depus chiar plângere penală împotriva lui Ghiţă pentru ameninţare.  "Mi-a spus: «te termin. Ai intrat pe mâna mea, o să te termin. Mori de mâna mea, nu o să te las». Astea sunt cuvintele pe care mi le-a spus”, susţinea Negoiţă, însă la numai câteva luni după, în iulie 2014, dosarul penal era clasat, existând speculaţii că Ponta i-a împăcat pe cei doi pentru a nu pune PSD într-o situaţie penibilă.

Un alt pesedist ostil lui Ghiţă a fost Marian Vanghelie, care chiar l-a acuzat pe omul de afaceri, într-o şedinţă a conducerii PSD, că a dispus urmărirea sa de către ”paparazzi”. "Vă spun cum se discută în partid. «Bă, este o licitaţie acolo. A, e Sebi Ghiţă». Sunt oameni puşi de el şi el e în spate”, relata Vanghelie după excluderea din PSD, afirmând că tandemul Ponta-Ghiţă conducea discreţionar partidul.

În pofida unor nemulţumiţi în PSD, Ghiţă îşi calculase deja următorul pas. Sigur de victoria lui Ponta în alegerile prezidenţiale din 2014, el a anunţat că va candida în tandem cu Liviu Dragnea pentru conducerea PSD. Astfel, Dragnea urma să-i ia locul lui Ponta ca preşedinte PSD, plecat la Cotroceni, în timp ce Ghiţă urma să devină preşedinte executiv. Succesul lui Iohannis la alegeri i-a dat planurile peste cap. Deşi se presupunea că ar fi expert în domeniul online, Ghiţă nu a prevăzut mobilizarea pro-Iohannis de pe reţelele de socializare şi nu a reuşit să o contracareze. Însă Ghiţă a găsit un alt ţap ispăşitor pentru eşecul lui Ponta: trecutul comunist al partidului reprezentat de Ion Iliescu.

”Cât timp Ion Iliescu se aşează la fiecare şedinţă lângă preşedintele PSD avem o problemă. Nu una personală, una de percepţie. Că noi, cei tineri din PSD, suntem la fel ca Ion Iliescu şi generaţia sa. Ion Iliescu are venerabila vârstă de 84 de ani. Victor Ponta are 42 de ani. Cred că e momentul ca Ion Iliescu să se retragă. Nu mai poate fi un simbol al PSD”, a afirmat Ghiţă în noiembrie 2014.

La o zi după această declaraţie, Sebastian Ghiţă a demisionat din PSD, afirmând că schimbările în partid nu se petrec cu viteza dorită de el. Deşi a anunţat că va face un nou partid, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Ulterior, au apărut noi dosare penale în care a fost acuzat până în punctul în care deputaţii sunt chemaţi să se pronunţe dacă încuviinţează arestarea sa.

Sebastian Ghiţă are, potrivit ultimei declaraţii de avere, din iunie 2015, trei terenuri şi o casă în Ploieşti, ceasuri, bijuterii şi obiecte de artă de 17 milioane de euro şi un fond de investiţii de 18 milioane de euro. El declară ceasuri de 900.000 de euro, bijuterii în valoare de 3,1 milioane de euro şi obiecte de artă de 13 milioane de euro, dobândite în perioada 1997-2012. În ultima sa declaraţie de avere Ghiţă nu a mai menţionat un cont cu 5,5 milioane dolari pe care îl declara în 2014. Sebastian Ghiţă nota în declaraţia de avere şi că a acordat două împrumuturi în nume personal - unul în valoare de 90.300.000 de euro, iar altul de 9.000.000 de dolari.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.