PNL a cerut vinerii Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în perioada în care îl înlocuia pe Liviu Dragnea, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale. motiv pentru care PNL a înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
În perioada în care îi fuseseră delegate atribuţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor, vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a sesizat Curtea Constituţională în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu completurile specializate. Practic, Iordache susţine că la ICCJ nu există un complet de trei judecători specializat în judecarea infracţiunilor de corupţie.

"PNL a solicitat astăzi Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în perioada în care îl înlocuia pe şeful lui de partid, devenind Preşedinte al Camerei (Dosarul nr.642E/2019, cu termen la data de 10 aprilie 2019).

Motivul pentru care am înaintat această cerere Curţii ţine de faptul că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale. PNL a înaintat tot astăzi CCR o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect", anunţă liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, conform căreia "conflictul real este de fapt de natură penală şi este între condamnatul Liviu Dragnea şi instanţele care au îndrăznit să dea sentinţe împotriva lui", iar adevăraţii autori ai sesizării sunt avocaţii lui Liviu Dragnea.

Turcan afirmă că că Regulamentul Camerei Deputaţilor a permis acest lucru, printr-un articol al său, art. 35  alin. (1)-(3) conform căruia Preşedintele Camerei poate delega vicepreşedinţilor toate atribuţiile sale, inclusiv pe cele constituţionale.

"Prevederile articolului 35 încalcă dispoziţiile mai multor articole din Constituţie (art. 1 alin. (5), art. 64 alin. (1) şi (2), art. 66 alin. (3), art. 89 alin. (1), art. 98 alin. (1), art. 146 lit. a), b), c) şi e), art. 147 alin. (4)), care fac o distincţie clară între atribuţiile şi importanţa pe care legea fundamentală o conferă Preşedintelui Camerei şi cele ale vicepreşedinţilor. O lectură juridică atentă a acestor articole arată că legea fundamentală impune anumite limite ale delegării atribuţiilor dinspre Preşedinte către vicepreşedinţi şi că delegarea nu poate viza aspecte de natură constituţională. Rolul vicepreşedinţilor, aşa cum este trasat în Constituţie, este de a acorda sprijin în exercitarea atribuţiilor de către preşedintele Camerei, de a asigura continuitatea conducerii funcţionale a Camerei, prin îndeplinirea unor sarcini nominalizate de către Biroul permanent. Atribuţiile constituţionale ale preşedintelui Camerei nu pot fi exercitate decât de el însuşi şi nu pot fi încredinţate  altei persoane, fiindcă el este ales prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, iar nu prin negociere politică. O delegare a acestor atribuţii ar trebui realizată doar cu acordul celor care l-au ales, respectiv plenul Camerei Deputaţilor", argumentează Raluca Turcan.

În opinia sa, lipsa unei limitări a delegării în textul Regulamentului Camerei poate genera situaţii aberante precum cea în care un vicepreşedinte de Birou permanent, căruia preşedintele Camerei i-a delegat în mod arbitrar atribuţiile sale constituţionale, ar putea deveni chiar şi Preşedintele interimar al României!.

"Mai mult, prevederile Regulamentului Camerei încalcă Decizia Curţii Constituţionale nr. 45/1994, care a stabilit că natura juridică a Regulamentului Camerei Deputaţilor este aceea de hotărâre care reglementează organizarea proprie şi internă a Camerei, prevederile sale nu pot stabili drepturi şi obligaţii decât pentru deputaţi, precum şi pentru autorităţile, demnitarii şi funcţionarii publici, în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera", susţine deputatul liberal.

Raluca Turcan precizeaxză c- sesizarea PNL depusă la CCR explică pe larg viciile Regulamentului şi  caracterul său neconstituţional şi că este însoţită de solicitarea de a suspenda judecarea dosarului depus de Florin Iordache, pentru a afla mai întâi dacă el avea într-adevăr, conform Constituţiei, căderea să depună această sesizare.

"Prin demersul nostru, cerem Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea acelui cadru legislativ care poate permite ca interesele de partid şi solidaritatea de tip mafiot emblematice pentru PSD să deturneze hotărâri ale instanţelor. Avem nevoie de o garanţie că legea din România este împotriva infractorilor şi nu la mâna infractorilor. Nu putem lăsa instituţii ale statului precum Camera Deputaţilor sau Curtea Constituţională să fie folosite în acţiunea de albire a dosarelor pesediste. România a depăşit demult limita toleranţei faţă de aceste abuzuri ale actualei puteri. Avem nevoie ca instituţiile garant – cum este şi Curtea Constituţională – să intervină pentru a spune stop corupţiei şi ilegalităţilor devenite literă de lege în timpul guvernării PSD", explică Turcan.

 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.