PNL nu susţine modificarea legii partidelor politice în forma prezentată de AEP: Un proiect de lege propus de o instituţie condusă de un reprezentant PSD şi iniţiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid

06 noiembrie 2026 11:01

Scris de News.ro

Share

PNL nu susţine modificarea legii partidelor politice în forma prezentată de AEP: Un proiect de lege propus de o instituţie condusă de un reprezentant PSD şi iniţiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid

PNL nu susţine modificarea legii partidelor politice în forma prezentată de AEP şi anunţă că va propune un proiect de lege ”care să acorde AEP o reală independenţă politică”. ”Un proiect de lege propus de o instituţie condusă de un reprezentant PSD şi iniţiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid”, argumentează liberalii.

”Partidul Naţional Liberal consideră că legea partidelor politice, ca şi orice altă lege cu componentă electorală, trebuie modificată prin iniţiativă parlamentară, într-o comisie specială în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare şi nu printr-un demers al Autorităţii Electorale Permanente”, transmite PNL într-un comunicat

În opinia liberalilor, un proiect de lege propus de o instituţie condusă de un reprezentant PSD şi iniţiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid, iar acest lucru este inacceptabil.

”Nu putem fi de acord ca înfiinţarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianţe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, aşa cum e cazul Autorităţii Electorale Permanente”, precizează PNL.

PNL anunţă că va propune un proiect de lege care să acorde AEP o reală independenţă politică, prin depolitizarea conducerii executive şi prin instituirea unui consiliu de supraveghere, cu reprezentarea tuturor partidelor parlamentare, care să pună în practică în mod real subordonarea AEP faţă de Parlamentul României, conform legii.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a propus o nouă lege a partidelor politice, menit să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii. Textul integral, format din 77 de articole structurate în nouă capitole, propune cea mai amplă reformă a cadrului legal al formaţiunilor politice din România de la Revoluţie încoace, reglementând întregul parcurs al unui partid - de la constituire până la dizolvare şi radiere, conform instituţiei.

În prezent, Legea 14/2003 permite înfiinţarea unei formaţiuni politice cu doar trei membri fondatori - un prag pe care actualul preşedinte al AEP Adrian Ţuţuianu l-a criticat public, spunând că a permis apariţia unor "partide de familie", înfiinţate de rude apropiate care ulterior au putut solicita beneficii precum sedii de la RAAPPS.

Noul proiect ridică ştacheta la 100 de membri fondatori.

A doua schimbare structurală majoră priveşte procedura de înfiinţare a unui partid. În prezent, cererile de înregistrare se depun la Tribunalul Bucureşti. Noul proiect mută întreaga procedură la AEP.

Cererile vor fi analizate de completuri formate din 5 membri, desemnaţi din rândul angajaţilor AEP şi repartizaţi aleatoriu dosarelor, pentru a asigura imparţialitatea. REcent, în urm unei noi întâlniri pe tema legii, la care au participat reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile şi ai presei, precum şi reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi neparlamentare, AEP a anunţat că, în opinia Coniliului Superior al Magistraturii, ”transferul competenţelor de înregistrare ar degreva Tribunalul Bucureşti”.

Proiectul urmăreşte să elimine o problemă vizibilă în ultimii ani: partide cu denumiri sau sigle atât de asemănătoare unor formaţiuni consacrate, încât pot induce în eroare alegătorii.

Legea interzice şi utilizarea unor cuvinte care ar putea crea confuzie cu instituţii ale statului - "comisariat", "inspectorat", "gardă", "autoritate", "poliţie", "jandarmerie" - sau cu structuri profesionale reglementate, precum "academie", "universitate", "notar", "avocat" ori "Barou".

Proiectul introduce reguli noi de organizare internă, menite - potrivit AEP - să consolideze democraţia din interiorul partidelor. Persoanele care exercită funcţii de conducere sau coordonare, inclusiv membrii comisiilor de arbitraj şi ai organelor de control al gestiunii, vor fi alese "prin vot secret, pentru mandate cu durată determinată, de cel mult 4 ani, care pot fi reînnoite". Mandatele interimare nu vor putea depăşi 6 luni.

Proiectul introduce protecţii procedurale explicite pentru membrii care riscă sancţiuni disciplinare.

Share

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.