PNL a depus, luni, la Curtea Constituţională (CCR), sesizarea referitoare la Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

PNL susţine că legea încălcă principiului bicameralismului dedus dispoziţiilor art. 61 alin.(2) şi ale art.75 din Constituţie, având deosebiri majore între forma adoptată în prima cameră sesizată, Senatul, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor. Prin urmare, liberalii solicită CCR să declare legea neconstituţională în ansamblu.

Instituţia liberării condiţionate consacrată de secţiunea 6 a părţii I, titlul III, capitolul V din Codul Penal reprezintă o instituţie de Drept penal prin care se înlătură executarea restului de pedeapsă în regim de detenţie şi se oferă persoanei condamnate posibilitatea de a se reeduca în stare de libertate, sub supraveghere. ”Condiţia esenţială a instituţiei liberării condiţionate este reluarea stării de libertate de către persoana condamnată care beneficiază de această instituţie de drept penal. Instituirea unor măsuri alternative la liberarea condiţionată prin legea supusă controlului de constituţionalitate creează imprevizibilitate în privinţa modului în care instituţia liberării condiţionate va fi aplicată de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei. Legea criticată generează un conflict de legi între aceasta, pe de o parte, şi Codul Penal, pe de altă parte. Contradicţia legislativă creată afectează principiul securităţii juridice deoarece destinatarii finali ai normei nu pot deduce care este norma aplicabilă situaţiei lor juridice”, se mai arată în sesizare.

În opinia liberalilor, se naşte o contradicţie legislativă între actul normativ criticat şi Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Organul de aplicare al legii, Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu poate stabili cu precizie regimul în care persoana condamnată poate fi încadrată pentru executarea pedepsei în cazul regimului de executare semideschis sau închis deoarece legea criticată se aplică tuturor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de până la 5 ani închisoare, cu excepţia celor prevăzute la art.3 alin.(2) şi alin.(3).

”În acelaşi context, opinăm că, prin dispoziţiile art.8 alin.(1) şi alin.(3), legiuitorul induce judecătorului de supraveghere obligaţia de a institui o măsură alternativă de executare a pedepsei, după «efectuarea unei fracţii de 1/5 din pedeapsă în regim de detenţie», ceea ce generează impredictibilitate cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze judecătorul prin raportare la lege, cât şi încălcarea principiului independenţei judecătorului în pronunţarea hotărârii judecătoreşti”, se mai arată în sesizare.

Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat în 25 aprilie, cu 170 de voturi "pentru", 81 "împotrivă" şi şase abţineri proiectul legislativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor. Astfel prin decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.