Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, apreciază că Raport privind Statul de Drept, publicat, marţi, de Comisia Europeană, notează în mod obiectiv progresele substanţiale înregistrate de România în domeniul justiţiei şi al cadrului anticorupţie şi anunţă că va menţine ritmul reformelor.
”Astăzi, 8 iulie, Comisia Euopeană a publicat cel de-al şaselea Raport privind Statul de Drept. Reamintim faptul că Ministerul Justiţiei a susţinut de la bun început instituirea acestui mecanism general aplicabil, care evaluează statele membre ale Uniunii Europene pe baza aceloraşi standarde”, a transmis, marţi, Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă.
Potrivit oficialilor instituţiei, mecanismul privind statul de drept este ”un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăţi democratice: sistemul de justiţie, cadrul anticorupţie, pluralismul şi independenţa mass-media, aspecte legate de sistemul de control şi echilibru al instituţiilor statului”.
Raportul de anul acesta introduce, în mod suplimentar, evaluarea unor aspecte privind piaţa unică.
”Ca şi în anii precedenţi, Ministerul Justiţiei a cooperat în mod transparent şi loial cu Comisia Europeană şi cu partenerii instituţionali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiţiei, fapt reflectat în Raportul privind Statul de Drept – ediţia 2025”, se mai arată în comunicat.
Sistemul judiciar
Potrivit Ministerului Justiţiei, Raportul de anul acesta notează o serie de progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2024, cu privire la sistemul judiciar, respectiv:
- România a făcut paşi semnificativi către finalizarea procesului iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, care au abordat preocupările legate de independenţa, calitatea şi eficienţa sistemului de justiţie. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze şi mai mult garanţiile referitoare la independenţa procurorilor de rang înalt şi a poliţiei judiciare, iar Ministerul Justiţiei va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiţiei după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ţinând seama de necesitatea de a menţine stabilitatea cadrului juridic;
- îmbunătăţirea transparenţei jurisprudenţei privind sancţiunile disciplinare în sistemul judiciar, prin publicarea unui rezumat al hotărârilor pronunţate în materie disciplinară în perioada 2021-2024, precum şi buletine anuale privind principalele decizii adoptate pe site-ul ICCJ şi prin dezvoltarea de către CSM a unei aplicaţii informatice în scopul diseminării jurisprudenţei;
- disponibilitatea Ministerului Justiţiei pentru ca reforma privind digitalizarea sistemului judiciar să garanteze independenţa judiciară;
- adoptarea unor acte normative menite să faciliteze accesul cetăţenilor la asistenţă juridică;
- eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricţiilor bugetare.
”Recomandarea privind continuarea eforturilor în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar, s-a regăsit în rapoartele privind Statul de Drept din 2023 şi 2024. În Raportul de anul acesta, Comisia Europeană a luat act de eforturile depuse de autorităţile naţionale care au condus la asigurarea unui grad suficient de ocupare şi prin urmare această recomandare a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită”, au mai transmis oficialii ministerului.
Cadrul anticorupţie
Ministerul Justiţiei relatează că Raportul notează elemente de progres şi în ceea ce priveşte cadrul anticorupţie, precum:
- implementarea în grafic a Strategiei Naţionale Anticorupţie (2021-2025), precum şi iniţierea unor demersuri pentru pregătirea unei noi Strategii Naţionale Anticorupţie, care se va baza pe evaluarea ex-post a strategiei actuale;
- menţinerea unui bilanţ pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt;
- s-au luat măsuri suplimentare în ceea ce priveşte sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor din sistemul judiciar. Raportul notează că de la instituirea, în martie 2022, a noului sistem de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar, procurorii desemnaţi au reuşit să reducă numărul semnificativ de cauze nesoluţionate;
- este în discuţie actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „uşilor turnante” (interdicţii pre- şi post-angajare);
- activitatea ANI în gestionarea conflictelor de interese şi declaraţiilor de avere este menţionată de asemenea în cheie pozitivă, reţinându-se înregistrarea de rezultate în continuare;
- au fost făcuţi câţiva primi paşi înspre introducerea de norme privind activităţile de lobby pentru senatori şi deputaţi.
”Comisia a constatat că pentru domeniul justiţiei şi cadrului anticorupţie au fost înregistrate progrese, ceea ce arată preocuparea pentru asigurarea stabilităţii şi eficienţei sistemului judiciar”, a mai transmis Ministerul Justiţiei.
Pluralismul şi independenţa mass-media
Ministerul de Justiţie se referă şi la Proiectul de lege de transpunere a Directivei anti-SLAPP (Directiva 2024/1069 privind protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică), elaborat de Ministerul Justiţiei, care a parcurs procedura transparenţei şi au fost organizate consultări publice.
Acesta extinde protecţia şi garanţiile procedurale cuprinse în directivă la cauzele interne.
”Raportul privind statul de drept – ediţia 2025 notează în mod obiectiv progresele substanţiale înregistrate de România în domeniul justiţiei şi al cadrului anticorupţie. În mandatul meu, voi menţine ritmul reformelor iniţiate în scopul menţinerii stabilităţii şi independenţei sistemului judiciar, precum şi pentru asigurarea unei înalte calităţi a actului de justiţie, în beneficiul cetăţenilor. În acest sens, consultarea sistemului judiciar şi dialogul onest şi deschis cu Comisia Europeană vor rămâne repere constante în cadrul exerciţiului privind Statul de Drept”, a declarat ministrul Justiţiei, domnul Radu Marinescu.
Mecanismul privind statul de drept a fost introdus de Comisia Europeană în anul 2020. România a sprijinit în mod activ instituirea acestui mecanism, care tratează statele membre pe picior de egalitate şi realizează, anual, o analiză a realităţilor din teren, pe baza celor 4 piloni monitorizaţi (sistemul judiciar, cadrul anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media, sistemul de control şi echilibru al instituţiilor statului).
Raportul UE privind statul de drept reprezintă un instrument preventiv, menit să ajute la abordarea provocărilor privind statul de drept din toate statele membre şi să impulsioneze reformele necesare la nivel naţional.
Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare stat membru, a căror îndeplinire este urmărită în fiecare an de Comisia Europeană.
Ministerul Justiţiei este coordonatorul, la nivel naţional, al Mecanismului anual privind Statul de Drept.
Raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept a ridicat serioase îngrijorări cu privire la lipsa progreselor înregistrate în mai multe ţări şi a constatat că Ungaria, în special, nu a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte toate recomandările-cheie formulate în urmă cu un an, cu excepţia uneia, relatează POLITICO.
În ceea ce priveşte România, cele mai mari deficienţe le înregistrează la capitolul presă independentă şi reglementarea lobby-ului în cazul parlamentarilor, dar i se recomandă totodată ”asigurarea eficienţei sistemului de declarare a averilor”.
RECOMANDĂRI ÎN CAZUL ROMÂNIEI
Comisia Europeană a constat în cazul României că, în privinţa recomandărilor formulate în Raportul pe 2024 privind statul de drept, a făcut „progrese semnificative” în ceea ce priveşte finalizarea procesului iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, inclusiv prin consultări şi evaluări în vederea îmbunătăţirii în continuare a legilor justiţiei. De asemenea, a făcut „unele progrese suplimentare” în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene referitoare la resursele pentru sistemul de justiţie.
Tot „unele progrese suplimentare” a făcut în ceea ce priveşte luarea de măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a asigura investigarea şi urmărirea eficientă a infracţiunilor penale în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.
De asemenea, s-au făcut „unele progrese” în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
În schimb, Comisia a constatat că România nu a făcut „niciun progres” în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.
De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte consolidarea normelor şi mecanismelor de consolidare a conducerii independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene cu privire la serviciile publice de media.
Nu s-au înregistrat progrese nici în ceea ce priveşte continuarea procesului de obţinere a acreditării pentru două instituţii naţionale în domeniul drepturilor omukui, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
Astfel, României i să recomandă:
- Adoptarea de măsuri legislative pentru consolidarea garanţiilor în vederea asigurării independenţei procurorilor de rang înalt şi pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.
- Să ia măsuri pentru a asigura investigarea şi urmărirea eficientă a infracţiunilor penale în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie.
- Introducerea de norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului şi asigurarea eficacităţii sistemului de declarare a averilor.
- Intensificarea eforturilor de consolidare a normelor şi mecanismelor de sporire a conducerii independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind mass-media în serviciul public.
- Intensificarea eforturilor pentru a limita utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă ale guvernului şi pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
- Continuarea procesului de obţinere a acreditării pentru Centrul naţional pentru Drepturile Omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
