Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, anunţă, miercuri seară, că a iniţiat un proiect de lege prin care se reorganizează parchetele de pe lângă judecătoriile din întreaga ţară. În fiecare judeţ va exista un parchet unic, astfel încât din cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din judeţe vor rămâne 41. Potrivit ministrului, reorganizarea va rezolva atât probleme legate de eficientizarea muncii, specializarea procurorilor, cât şi probleme financiare, urmând a se face economie la buget. Proiectul de lege a intrat în circuitul de avizare.
”În colaborare cu CSM-sectia de procurori şi cu PICCJ am iniţiat un proiect de lege prin care se reorganizează parchetele de pe lângă judecătoriile din întreaga ţară. Acesta a fost trimis în procesul de avizare. Proiectul reorganizează parchetele de pe lângă judecătorii, cu excepţia celor din municipiul Bucureşti”, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Potrivit acestuia, în fiecare judeţ, va exista un singur parchet: ”Sediul principal este în reşedinţa de judeţ, iar în celelalte localităţi cu judecătorie funcţionează sedii secundare permanente”.
Astfel, potrivit ministrului, cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din judeţe se reduc la 41.
Radu Marinescu susţine că vor exista mai multe beneficii organizaţionale şi de personal:
1. Locuri mai atractive - Sediile principale sunt în oraşe mari, reşedinţe de judeţ, care atrag mai uşor procurori, inclusiv tineri. Există o reticenţa a procurorilor tineri de a merge în parchete mici îndepărtate de reşedinţa de judeţ.
2. Funcţii de conducere exercitate mai eficient - Schemele de personal sunt destul de mari încât prim-procurorul să aloce timp substanţial activităţii de conducere şi coordonare, nu să facă în principal muncă de execuţie.
3. Mai puţine funcţii de conducere - De exemplu, în judeţul Prahova se reduc de la 7 la 4.
4. Volum de lucru împărţit echitabil între procurorii aceluiaşi judeţ - Cauzele tuturor judecătoriilor din judeţ formează volumul total al parchetului unic. În prezent există mari disparităţi de încărcare a procurorilor cu cauze, între parchetele locale.
5. Mobilitate mai mare a personalului, plus echilibrarea volumului de activitate.
6. Mai puţine posturi peste schemă - Într-un parchet mare, absenţa unui procuror, de exemplu în concediu de creştere a copilului, nu mai blochează activitatea cum se întâmpla în parchete cu scheme mici sau parţial ocupate.
7. Resurse umane gestionate mai bine - Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel poate propune redistribuirea posturilor vacante pe o regiune de 3–4 judeţe. Ulterior, procurorul general al PÎCCJ poate face acelaşi lucru la nivel naţional.
8. Stabilitatea rezidenţei - Procurorii sunt numiţi fie la sediul principal, fie la un anumit sediu secundar, deci sunt protejaţi faţă de mutarea în altă localitate.
De asemenea, potrivit ministrului, vor exista beneficii pentru calitatea urmăririi penale.
1. Procurorii se pot specializa - Asta înseamnă mai puţine erori şi întârzieri, o practică mai unitară şi soluţii mai solide în faţa instanţei.
2. Preluarea ”pe orizontală” a cauzelor - Prin dispoziţie motivată a prim-procurorului, procurorii de la sediul principal pot efectua sau supraveghea urmărirea penală în cauzele sediilor secundare care cer mai multe resurse şi experienţă.
3. Resurse concentrate într-o singură structură - Asta aduce decizii mai coerente, competenţe folosite mai eficient şi o monitorizare mai bună a performanţei.
4. Parchetele de pe lângă tribunale sunt mai puţin aglomerate - Nu mai trebuie să preia toată activitatea parchetelor mici fără procurori şi se pot ocupa de cauzele complexe din competenţa lor.
5. Mai multă încredere în justiţie - Dosarele sunt gestionate mai bine, iar soluţiile sunt mai uniforme
În plus, subliniază ministrul Justiţiei, vor exista, beneficii financiare:
1. Economii la bugetul de stat - Se desfiinţează 134 de posturi de prim-procuror şi 134 de posturi de grefier-şef. Economia estimată este de 6.154.888 lei pe lună, adică 73.858.656 lei pe an.
2. Costuri mai mici cu delegările - Scade nevoia de a delega procurori la parchetele fără personal, deci şi plata diurnei şi a cheltuielilor de deplasare.
3. Fără impact negativ asupra bugetului general consolidat, potrivit expunerii de motive.
Radu Marinescu apreciază că proiectul rezolvă mai multe probleme:
• Posturi vacante greu de ocupat - Din 175 de parchete de pe lângă judecătorii, 108 au cel mult 5 posturi de procuror. În 2018–2026, 12 parchete au funcţionat fără niciun procuror.
• Funcţii de conducere neocupate ani la rând - La unele parchete au rămas vacante 6 ani sau mai mult.
• Volum de lucru inegal - Diferenţele ajung de până la 9 ori între parchete (de exemplu PJ Orşova faţă de PJ Iaşi în 2025).
• Lipsa specializării la parchetele cu scheme mici.
• Activitate fragilă - La un parchet cu 3 procurori, un singur post vacant reduce gradul de ocupare cu circa 33%.
Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au transmis, într-un comunicat de presă, că, după avizare, proiectul va fi supus aprobării Guvernului şi, ulterior, transmis Parlamentului spre adoptare.
Reorganizate potrivit proiectului, parchetele respective ar funcţiona pe lângă toate judecătoriile din cadrul respectivului judeţ.
”Potrivit proiectului de lege, parchetul de pe lângă judecătoriile din judeţ îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul judeţului respectiv, prin procurorii din cadrul sediului principal, situat în localitatea reşedinţă de judeţ, şi prin procurorii din cadrul sediilor secundare cu activitate permanentă, situate în celalalte localităţi ale judeţului în care funcţionează judecătorii. În noua paradigmă organizaţională, fiecare dintre aceste sedii are propria circumscripţie. Astfel, circumscripţiile sediului principal şi sediilor secundare cu activitate permanentă ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din judeţe sunt aceleaşi cu cele ale judecătoriilor din localităţile în care sunt situate aceste sedii principale şi, respectiv, secundare”, au precizat oficialii Ministerului Justiţiei.
La data intrării în vigoare a legii, funcţiile de conducere de procuror din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localităţi decât reşedinţele de judeţ se transformă în funcţii de execuţie, cu reîncadrarea personalului care ocupă funcţii de conducere pe noile funcţii.
”Aceste dispoziţii sunt aplicabile în mod corespunzător şi funcţiilor de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localităţi decât reşedinţele de judeţ, astfel încât şi acestea se transformă în funcţii de execuţie”, se mai aartă în comunicatul Ministerului Justiţiei.
Urmare reorganizării, din cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din cadrul judeţelor vor rămâne 41 de parchete de pe lângă judecătorii, respectiv 41 de posturi de prim-procuror şi 41 posturi de grefier-şef.
Proiectul de lege modifică şi completează dispoziţii ale Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară şi corelează noua reglementare cu dispoziţiile Codului de procedură penală.
Medikatv.ro
