UPDATE - Iranul ameninţă că va ataca bazele militare americane din Europa dacă acestea vor fi folosite pentru a lansa atacuri

Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, Mohsen Rezaei, a afirmat că Teheranul va lovi bazele americane, inclusiv cele din Europa, dacă acestea vor fi utilizate pentru a lansa atacuri împotriva Republicii Islamice.

"Dacă avioane americane decolează de la o bază militară americană, chiar dacă aceasta se află într-o ţară europeană sau într-o altă regiune îndepărtată, pentru a bombarda Iranul, vom lovi aceste baze", a declarat el într-un interviu difuzat miercuri de postul libanez al-Mayadeen.

"Orice noi atacuri ale SUA vor fi, de asemenea, întâmpinate cu lovituri asupra bazelor americane aflate la mare distanţă", a mai spus el.

Răspunsul Iranului la noi atacuri americane "va viza cele mai îndepărtate instalaţii militare americane, inclusiv cele pe care nu le-am atacat încă", a avertizat Rezaei, fără a oferi mai multe detalii. "Am putea chiar să lovim anumite insule pe care ei le consideră aflate în afara razei de acţiune a rachetelor noastre", a adăugat Mohsen Rezaei în interviul care a avut loc la Teheran.

Săptămâna trecută, ziarul iranian de linie dură "Kayhan" a afirmat că instalaţiile americane din Marea Britanie, Italia, Grecia, România, Albania şi Cipru ar putea fi ţinte în cazul unui nou război cu SUA, în condiţiile în care Iranul şi Statele Unite sunt încă departe de un acord care să pună capăt războiului dintre ele.

IRANUL REFUZĂ SĂ LASE MATERIALUL NUCLEAR SĂ IASĂ DIN ŢARĂ

În acelaşi interviu pentru postul de televiziune libanez pro-iranian Al Mayadeen, Rezaei a declarat că Iranul nu va permite ca nici măcar o singură particulă de material nuclear îmbogăţit să părăsească ţara, iar orice noi atacuri ale SUA asupra Republicii Islamice vor avea consecinţe.

Rezaei a acordat interviul după ce oficialii americani au minimizat necesitatea unor acţiuni militare suplimentare împotriva Iranului, analiştii remarcând tonul mai conciliant al preşedintelui Donald Trump de la înfrângerea republicanilor în alegerile intermediare din 3 noiembrie.

Rezaei a precizat că, în prezent, nu au loc negocieri între Teheran şi Washington.

Liderul suprem al Iranului a emis o directivă conform căreia uraniul iranian de calitate aproape de cea necesară pentru arme nu trebuie trimis în străinătate, au declarat în luna mai două surse iraniene de rang înalt.

"Avem nevoie de materialul îmbogăţit pentru a proiecta nave şi submarine care funcţionează cu energie nucleară", a spus Rezaei, adăugând că Teheranul a informat Moscova că materialul său nuclear îmbogăţit va rămâne în ţară şi "îl vom folosi noi înşine".

Rusia s-a oferit anterior să retragă uraniul din Iran ca parte a unui potenţial acord menit să atenueze îngrijorările SUA, dar a precizat că decizia de a-l retrage sau nu îi revine Teheranului.

AIEA estimează că Iranul deţinea 440,9 kg de uraniu îmbogăţit la 60% - un nivel mult mai ridicat decât cel necesar pentru uz civil - atunci când Israelul şi SUA au atacat instalaţiile nucleare iraniene în iunie 2025. Nu este clar cât din această cantitate a supravieţuit.

Israelul, Statele Unite şi alte ţări occidentale acuză de mult timp Iranul că urmăreşte să obţină arme nucleare. Iranul neagă acuzaţia.

Washingtonul a declarat că problemele nucleare trebuie să facă parte din orice negocieri iniţiale cu Iranul menite să pună capăt războiului dintre cele două ţări. Iranul a transmis Statelor Unite o propunere nucleară prin intermediul Qatarului, care urmează să fie discutată numai după ce Washingtonul va îndeplini cele şapte cerinţe prezentate de Teheran, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters un înalt oficial iranian.

Războiul dintre Iran şi Statele Unite a izbucnit pe 28 februarie în urma unei ofensive israeliano-americane asupra Teheranului. Conflictul s-a extins apoi la mai multe ţări din Orientul Mijlociu, în special la ţările din Golf, Liban şi Yemen. La mai mult de opt luni de la începutul războiului, eforturile diplomatice continuă în încercarea de a pune capăt ostilităţilor, fără progrese vizibile.

Teheranul cere, în special, ca Washingtonul să deblocheze activele sale din străinătate şi să ridice sancţiunile în schimbul redeschiderii strategicei strâmtori Ormuz, pe care o blochează de la începutul conflictului. Aceste cereri au fost respinse de Statele Unite.

Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a exclus marţi o operaţiune militară de amploare împotriva Iranului, în concordanţă cu declaraţiile lui Donald Trump, care a considerat că o reluare a atacurilor este "puţin probabilă".