În contextul declaraţiilor de joi ale ambasadorului Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin, ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a dispus ca acesta să fie convocat joi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde a avut loc o discuţie la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
„Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota i-a reiterat ambasadorului Kuzmin poziţia repetată constant şi clar de către România, SUA şi NATO încă de la momentul negocierii Acordului româno-american privind scutul antirachetă încheiat în 2011 şi inclusiv recent: facilitatea antirachetă de la Deveselu, parte integrantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, are un caracter strict defensiv, nu este îndreptată împotriva Federaţiei Ruse – vizând exclusiv potenţiale atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic, şi nu există niciun fel de intenţie sau posibilitate de amplasare în cadrul acestei facilităţi de rachete de tip ofensiv”, arată comunicatul de presă al MAE.
 
În legătură cu activitatea Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial, cu privire la care ambasadorul Federaţiei Ruse în România a susţinut în declaraţiile sale de miercuri, contrar realităţii, că tema nu ar figura pe agenda bilaterală, secretarul de stat a reamintit că următoarea sesiune a Comisiei (a şasea) urmează să fie organizată în România conform deciziei luate de Comisie la a cincea reuniune din noiembrie 2019, mai indică sursa citată.
 
A reiterat disponibilitatea MAE, care asigură secretariatul componentei române a Comisiei, de a susţine şi în continuare activitatea acestui for.
 
Secretarul de stat a subliniat, în contextul întrevederii, că partea română consideră că astfel de intervenţii publice, care încearcă să creeze opiniei publice percepţii eronate, nu sunt de natură să faciliteze desfăşurarea unui dialog firesc, bazat pe încredere, între părţi şi nici să conducă la o relaţie predictibilă şi constructivă, cu respectarea intereselor legitime ale ambelor părţi. De asemenea, în viziunea părţii române, respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional rămâne o condiţie esenţială pentru un astfel de dialog, conchide sursa menţionată.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.