Proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit marţi de Senat şi urmează să fie trimis Camerei Deputaţilor, care este for decizional, în forma adoptată de Guvern pe 31 ianuarie. Potrivit actului normativ, ar urma să fie graţiate integral pedepsele de până la cinci ani de închisoare, parţial persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, iar cei care au comis infracţiuni cu violenţă şi cei care au săvârşit fapte de corupţie sunt exceptaţi de la a fi graţiaţi.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Întrebat de ce nu s-a dat un vot în Senat pe proiectul de lege al graţierii, liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că motivul este acela că senatorii jurişti nu au reuşit să întocmească un nou raport în timp util.

”Pentru că cei de la comisie (Comisia juridică a Senatului – n. r.) n-au venit cu raportul. Pentru că până să se finalizeze termenul de aprobare tacită, n-au căzut de comun acord asupra unei forme finale”, a spus Liviu Dragnea.

Fiindu-i atrasă atenţia că PSD şi ALDE deţin majoritatea în Comisia juridică, deci ar fi putut adopta legea în forma dorită, Dragnea a replicat: ”Mai dezgropăm morţii? A ajuns în Cameră (Camera Deputaţilor – n. r.).

Plenul Senatului a decis pe 8 mai, cu majoritate de voturi, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului legii graţierii pentru ca acesta să fie adoptat în forma trimisă Parlamentului de Guvern pe 31 ianuarie. În favoarea retrimiterii legii la comisie au votat senatorii PSD şi ALDE (61 de voturi), iar împotrivă cei de la PNL şi USR (41 de voturi), aceştia din urmă cerând dezbaterea şi respingerea legii graţierii.

Două zile mai târziu, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că pe el nu îl interesează cum iese Legea graţierii din Senat, pentru că el nu îi va da drumul proiectului pentru dezbatere în Camera Deputaţilor până când nu va avea garanţii din partea Guvernului şi a Ministerului Justiţiei că aceasta face parte dintr-un pachet legislativ care rezolvă problemele din penitenciare.

Dragnea a mai spus că social-democraţii trebuie să se gândească serios dacă Legea graţierii mai este „oportună”, el lansând astfel „un ultim apel” la Guvern şi la ministrul Justiţiei, Tudorel Toader să prezinte, într-un termen rezonabil, dacă proiectul şi alte măsuri anunţate ca proiecte legislative pot rezolva problema din penitenciare.

După ce a propus, alături de Traian Băsescu, o serie de amendamente la Legea graţierii, preşedintele comisiei juridice a Senatului, Şerban Nicolae, a fost demis din funcţie la propunerea lui Liviu Dragnea. Liderul PSD a susţinut că senatorul Nicolae a susţinut amendamentele privind graţierea faptelor de corupţie şi i-a convins pe colegii săi din Comisia juridică să le voteze, chiar dacă nu erau agreate de partid, motiv pentru care era firesc ca acesta să fie schimbat de la şefia comisiei şi din postul de lider de grup.

Proiectul urmează să fie transmis Camerei deputaţilor în forma adoptată de Guvern. Potrivit acestuia, se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv şi parţial persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani.

Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infracţiuni cu violenţă şi cele care au săvârşit unele fapte de corupţie.

De asemenea, se înjumătăţesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi celor care sunt unic întreţinător de familie, având în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. Ambele situaţii trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii.

În toate aceste cazuri, graţierea este condiţionată de achitarea în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punere în libertate a eventualelor despăgurbiri. În cazul neachitării, graţierea este revocată.

Totodată, prevederile legii referitoare la graţiere nu se aplică recidiviştilor.

Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război.

Nu sunt graţiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care în decurs de 3 ani săvârşesc o nouă infracţiune execută şi restul de pedepsă.

Legea se va aplica faptelor comise înainte de 18 ianuarie 2017 şi intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.