Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, din perspectiva ţării noastre, „abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susţinut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme şi credibile de descurajare, cât şi în deschiderea, pe această bază, pentru dialog”.
„Problematica de securitate va fi prioritară în această perioadă. Astfel, în faţa provocărilor recente de securitate este evident că avem nevoie de o acţiune mai puternică pe palierul descurajare şi apărare, acţiune care trebuie articulată în spiritul unităţii şi cooperării transatlantice şi al angajamentelor din cadrul NATO. Rămâne un obiectiv important şi creşterea prezenţei militare americane în România. România se implică activ în procesele cu miză strategică la nivelul NATO şi UE în ceea ce priveşte evoluţiile din Vecinătatea Estică şi regiunea Mării Negre. Suntem, în mod firesc, preocupaţi de situaţia de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfăşurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei, şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică. Chiar astăzi are loc o interacţiune importantă, în formatul Consiliului NATO-Rusia, complementară dialogului strategic americano-rus de la începutul săptămânii, cu privire la care am fost informaţi în timp real. Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susţinut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme şi credibile de descurajare, cât şi în deschiderea, pe această bază, pentru dialog. Acest dialog trebuie să aibă ca reper permanent principiile, valorile şi angajamentele care reprezintă fundamentul Alianţei”, a afirmat preşedintele Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti care a avut loc miercuri la Palatul Cotroceni.
Şeful statului a mai precizat că este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situaţiei de securitate.
„Ameninţarea cu folosirea forţei, precum şi punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susţinem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare în mod coerent şi cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv şi în special în regiunea Mării Negre. Într-un cadru mai larg, Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie, va reprezenta punctul culminant pentru adoptarea unor decizii-cheie pentru viitorul Alianţei, iar România este deja implicată activ şi constructiv. Principala decizie va privi noul Concept Strategic al NATO, prin care Alianţa va continua adaptarea la noile provocări şi îşi va consolida profilul. La nivelul Uniunii Europene, în discuţiile asupra Busolei Strategice, vom urmări menţinerea nivelului ridicat de angajament în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comune”, a mai explicat preşedintele Iohannis.
El a mai spus că România va continua să acţioneze consecvent şi pentru valorificarea deplină a potenţialului politic, economic şi strategic al Iniţiativei celor Trei Mări.
„Aprofundarea cooperării NATO-UE şi complementaritatea celor două organizaţii, cu evitarea oricărei duplicări, rămân esenţiale în acest exerciţiu. Conceptul de autonomie strategică a Uniunii trebuie să aibă în vedere aceşti parametri şi să fie mai bine conectat de cel al rezilienţei strategice a Uniunii şi a statelor membre. În acest cadru, menţionez şi obiectivul operaţionalizării depline a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă. Tot în planul securităţii, dar şi al cooperării regionale, vom continua colaborarea în cadrul trilateralei România-Polonia-Turcia, care în acest an împlineşte 10 ani de la lansare, şi în formatul Bucureşti 9. Valoarea adăugată a B9 a fost reconfirmată în contextul actualelor provocări de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv în ceea ce priveşte coordonarea cu Statele Unite. Vom continua să acţionăm consecvent şi pentru valorificarea deplină a potenţialului politic, economic şi strategic al Iniţiativei celor Trei Mări. În propria noastră vecinătate, fie că vorbim de extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest sau de Parteneriatul Estic, cele două reuniuni la nivel înalt la care am participat anul trecut au avut în comun ideea reafirmării angajamentului european în relaţia cu partenerii noştri cei mai apropiaţi. Acest angajament trebuie să rămână condiţionat de ataşamentul lor faţă de valorile comune europene şi faţă de reforma profundă în conformitate cu aceste valori”, a completat şeful statului.
Acesta a reiterat faptul că România sprijină ferm deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei şi Republicii Macedonia de Nord la UE şi a rămas „alături de cetăţenii Republicii Moldova şi în 2021, prin acţiuni concrete în sprijinul depăşirii crizelor care au afectat această ţară”.
„Vedem în jurul nostru – în Balcanii de Vest, în Republica Moldova, Georgia, Ucraina – la nivelul cetăţenilor, aceleaşi aspiraţii care au susţinut, cu decenii în urmă, efortul României de aderare la Uniunea Europeană. România susţine puternic aceste aspiraţii. Ne menţinem, totodată, sprijinul ferm pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord. Este în interesul nostru european să extindem zona de prosperitate, democraţie şi stabilitate către acele state care respectă şi îşi asumă valorile europene comune. În acest cadru, ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră va continua să susţină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova şi având ca fundament comunitatea de limbă, istorie şi cultură. Am rămas alături de cetăţenii Republicii Moldova şi în 2021, prin acţiuni concrete în sprijinul depăşirii crizelor care au afectat această ţară. Vom continua să o facem şi în 2022. Contactele dese şi substanţiale cu doamna Preşedinte Sandu de anul trecut vor fi continuate curând, cu prilejul şedinţei comune a celor două guverne de luna viitoare. Pentru România, rămâne un subiect de interes strategic soluţionarea conflictelor prelungite din regiune, în mod paşnic şi durabil, conform dreptului internaţional. Acest obiectiv, pe care România a reuşit să-l aducă anul trecut pe agenda Uniunii Europene, trebuie să rămână în atenţia prioritară a statelor şi organizaţiilor multilaterale”, a conchis preşedintele României.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
