Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, joi, o scrisoare premierului Sorin Grindeanu în care acuză diminuarea bugetelor instituţiilor cu atribuţii pe siguranţă naţională, dar şi faptul că MApN, deşi primeşte bani suplimentari, nu are alocat un buget de 2% din PIB, aşa cum s-a angajat România, afirmând că intenţia de a reduce fondurile reprezintă un gest de "iresponsabil".
"În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În acelaşi timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanţării", scrie Iohannis.
Preşedintele afirmă, în scrisoarea trimisă premierului, că în actualul context reducerea bugetelor este o "gravă eroare". "Asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României", se arată în scrisoare.
Şeful statului subliniază că proiectul bugetului pentru 2017 prevede creşteri ale cheltuielilor totale faţă de 2016, cu aproape 31 de miliarde de lei, astfel încât "reducerea bugetelor pentru domeniul securităţii naţionale este nu doar nejustificată, ci total inoportună".
"În privinţa bugetului destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic", arată preşedintele.
El insistă că această abordare a Guvernului în privinţa bugetului "nu dovedeşte responsabilitatea" pe care angajamentele politice şi instituţionale asumate de România o impune, dar nici riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional.
"Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern. Într-o perioadă marcată de provocări multiple, de impredictibilitate, România este astăzi o ţară stabilă, sigură, recunoscută ca atare şi respectată de partenerii din NATO şi UE, o ţară care contribuie în mod real la consolidarea securităţii în regiune. Acest lucru a fost posibil şi pentru că Armata României, forţele Ministerului Afacerilor Interne, serviciile de informaţii şi de protecţie şi-au făcut datoria cu responsabilitate", continuă preşedintele.
El avertizează că "în joc se află interesul României" pe termen lung, iar scăderea "bugetelor din domeniul securităţii naţionale ar însemna un atentat la siguranţa românilor".
Preşedintele atrage atenţia şi asupra altor bugete, precum cel al Educaţiei al al cercetării, unde spune că este "esenţial" ca alocarea de fonduri să reflecte importanţa acestor domenii pentru viitorul României, "incluzând sume necesare pentru a acoperi toate creşterile de salarii şi burse anunţate, dar şi pentru a sprijini creşterea calităţii educaţiei şi a performanţei în cercetare-dezvoltare-inovare".
"O Românie educată necesită în primul rând acordarea atenţiei cuvenite în ceea ce priveşte alocările bugetare", conchide preşedintele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
