Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că a convocat Parlamentul în sesiune extraordinară între 27 şi 31 ianuarie pentru angajarea răspunderii Guvernului. El a precizat că şi-a exprimat deja scepticismul în legătură cu şansele moţiunii de cenzură anunţate de opoziţie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Proiectul alegerii primarilor în două tururi pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea, trimis la Parlament. Condiţii pentru cei care şi-au modificat reşedinţa cu mai puţin de 90 de zile înaintea scrutinului şi pentru candidaţii din comunele mici

”Tocmai am trimis la Parlament scrisorile prin care solicit convocarea celor două Camere în sesiune extraordinară. Solicit această sesiune extraordinară pentru a discuta angajarea răspunderii Guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi”, a afirmat preşedintele.

Sesiunea extraordinară urmează să aibă loc săptămâna viitoare, între 27 şi 31 ianuarie.

În ceea ce priveşte şansele moţiunii de cenzură iniţiate de PSD, preşedintele a declarat: ”Guvernul doreşte să îşi angajeze răspunderea, drept pentru care am convocat Parlamentul într-o sesiune. Dacă va trece moţiunea sau nu, şi eu mi-am exprimat deja scepticismul în această chestiune, vom vedea şi la momentul acela Guvernul va analiza situaţia şi va veni probabil cu o alternativă. Nu are rost să discutăm acum doar una din variante, iar cea principala care constă în angajarea şi trecerea prin Parlament să rămână nediscutată”.
 
Administraţia Prezidenţială a anunţat ulterior că preşedintele Klaus Iohannis a transmis, luni, o scrisoare preşedintelui Senatului, Teodor-Viorel Meleşcanu, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ion-Marcel Ciolacu, prin care solicită convocarea Senatului şi a Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, în perioada 27–31 ianuarie a.c., pentru derularea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
 
"Având în vedere decizia Guvernului de a-şi angaja răspunderea asupra proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,

Luând în considerarecă reglementările cuprinse în această iniţiativă legislativă urmăresc asigurarea cadrului normativ necesar pentru realizarea unei legături mai durabile între alegători, aleşi şi comunitatea locală, cu implicaţii directe asupra bunei funcţionări a autorităţilor locale,

Văzând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia procedura angajării răspunderii Guvernului în condiţiile art. 114 din Constituţie se derulează în condiţii de maximă celeritate,

Ţinând seama de faptul că proiectul de lege asupra căruia Guvernul îşi angajează răspunderea vizează măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă pentru societate,

În temeiul dispoziţiilor art. 66 alin. (2) din Constituţie, solicit convocarea Senatului şi a Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, în perioada 27–31 ianuarie 2020, pentru derularea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Acest proiect de lege reprezintă ordinea de zi a sesiunii extraordinare a cărei convocare o solicit", se arată în scrisoare.

Proiectul alegerii primarilor în două tururi de scrutin, pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea a fost trimis luni la Parlament. Pe lângă introducerea prevederilor referitoare la modul de alegere a primarilor, Executivul impune condiţii pentru alegătorii care şi-au modificat reşedinţa cu mai puţin de 90 de zile înaintea scrutinului, dar şi pentru candidaţii din comunele care au mai puţin de 500 de locuitori. Argumentele Guvernului pentru proiect şi pentru necesitatea promovării prin angajarea răspunderii sunt nivelul ridicat de nemulţumire din societatea românească, susţinerea covârşitoare pentru alegerea primarilor cu majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, faptul că în tradiţia democratică a României condiţia majorităţii pentru alegerea primarilor reprezintă un element al patrimoniului electoral, dar şi timpul scurt rămas pentru pregătirea alegerilor.
Ca reacţie la asumarea răspunderii Guvernului pe alegerea primarilor în două tururi, PSD a început demersurile pentru depunerea moţiunii de cenzură, pentru care deja a anunţat că a strâns numărul semnăturilor necesare, dar mai ales pentru a asigura succesul moţiunii, respectiv adoptarea ei.
Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.

Dacă Guvernul nu a fost demis,  proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.

Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea.

 
 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.