Preşedintele României ar fi fost astăzi Ilie Bolojan, dacă fostul locatar de la Cotroceni, Klaus Werner Iohannis, nu s-ar fi încăpăţânat să rămână acolo după ce i-a expirat mandatul, afirmă politologul Cristian Preda într-un interviu acordat News.ro. Fostul europarlamentar dezvăluie că, în urmă cu trei ani, a avut o discuţie cu Bolojan în care i-a cerut liberalului să se pregătească pentru o candidatură la prezidenţiale. Acest lucru chiar a fost la un pas să se întâmple la începutul acestui an, mai relatează Cristian Preda.
Profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti şi autor al mai multor manuale de specialitate şi cărţi, Cristian Preda apreciază că, la congresul din toamnă, şansele lui Grindeanu de a rămâne în fruntea PSD sunt reduse. Partidul va căuta să pună un lider care are profil de prezidenţiabil, iar Grindeanu – autorul OUG 13 şi pasager în avioanele Nordis – nu se califică la acest capitol.
Cristian Preda descrie acţiunile lui Călin Georgescu ca fiind nişte combinaţii între fariseismul regimului Ceauşescu şi propaganda legionară. În mod interesant, politologul afirmă că deplasarea lui Georgescu la Broşteni e posibil să fi avut legătură cu faptul că acesta a anticipat cumva că va fi pus sub acuzare pentru tentativă de răsturnare a ordinii democratice în România.
Întregul interviu cu politologul Cristian Preda:
„Vom vedea ce va face noul preşedinte al PSD. Spun asta fiindcă nu-i dau prea multe şanse lui Grindeanu la congresul din toamnă. Cred că pesediştii îşi vor alege drept lider un prezidenţiabil”
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Cristian Preda. Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. Încep cu o întrebare care conţine, aparent, un răspuns închis: vi se pare mică o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat? Din discursul şefei CSM înţelegem că între casta magistraţilor şi restul poporului român s-a căscat o prăpastie atât de mare, încât nu există punţi care s-o poată trece.
Cristian Preda: Pentru orice adult normal constituit, e evident că o pensie de 11.000 de lei nu este una mică în România anului 2025, în care pensia medie e 2.700 de lei. Există manageri din companii private care au pensii mult mai mari de 11.000 de lei, dar ele sunt rezultatul unor contribuţii enorme de-a lungul anilor lor de activitate. Toate pensiile care nu sunt rezultatul aplicării principiului contribuţiei sunt într-un regim special, inclusiv atunci când li se spune, precum în unele bresle, „pensii de serviciu“. Şi e, de asemenea, evident că, întrucât anii de contribuţie sunt esenţiali pentru pensia marii majorităţi a cetăţenilor, ei nu pot fi dispreţuiţi tocmai de cei care au pensii bazate pe locul lor „special“ în societate. Spun asta fiindcă e evident că şefa CSM e nemulţumită şi fiindcă i se cere să muncească până la 65 de ani, dar şi fiindcă ar primi apoi nu 80% din salariul brut, ci maximum 70% din cel net.
Matei Udrea: Ce şanse daţi reformei pensiilor speciale?
Cristian Preda: Reforma va reuşi dacă sunt întrunite două condiţii. Prima e aceea de a face o listă a profesiilor care sunt exceptate de la regimul normal, bazat pe anii cât contribui. Această listă ar trebui agreată pe termen lung şi ar trebui să fie suficient de subtilă încât, de pildă, să nu consideri că generalul de armată care a fost într-un teatru de operaţiuni şi bucătăreasa de la popota din UM nu ştiu cât din Buzău au fost expuşi aceluiaşi risc. A doua condiţie e o bună estimare a resurselor de care va dispune bugetul de pensii pe termen mediu. Sunt trei factori care vor trebui să fie luaţi în calcul: impactul ieşirii la pensie, începând din 2032, a primelor generaţii de „decreţei“, tendinţa demografică, dar şi fluxul migraţiilor din şi în România şi, în al treilea rând, rata creşterii economice. Doar aşa putem avea o idee despre cât poate fi plătit din bugetul de pensii. Nu am luat în calcul evoluţia pensiilor private, căci aceasta e o discuţie separată...
Matei Udrea: Îl prinde toamna pe Bolojan la Palatul Victoria? În acest moment, impresia este că luptă pe foarte multe fronturi. Magistraţii îl ameninţă şi îl insultă, suveraniştii la fel, sindicaliştii protestează în faţa sediului guvernului, populaţia e nemulţumită de creşterea taxelor şi PSD nu se ştie cât de fidel este actualei coaliţii.
Cristian Preda: Eu mi-am permis să-i sugerez lui Ilie Bolojan, în urmă cu trei ani, să pregătească o candidatură la prezidenţiale. A fost cât pe-aci să intre-n cursa pentru şefia statului. De fapt, dacă Iohannis n-ar fi rămas la Cotroceni după ce se încheiase al doilea mandat, preşedintele ţării ar fi fost azi Bolojan. A ajuns, în schimb, prim-ministru, întrucât Nicuşor Dan a promis în campanie că-l numeşte. Şi cred că-l prinde bine şi haina asta, aşa cum îl prindea şi cea de şef al statului, în cele trei luni de interimat impuse de Constituţie după plecarea, mult întârziată, a lui Klaus Werner Iohannis. E adevărat că acum îl critică suveraniştii şi magistraţii, pesediştii deconectaţi de la buget şi sindicaliştii care nu ratează nicio ocazie de a ieşi în stradă dacă la Palatul Victoria e un penelist. Aveţi dreptate să subliniaţi rolul nociv pe care-l poate juca PSD. Cel puţin deocamdată, cu Grindeanu la cârmă. Vom vedea ce va face noul preşedinte al PSD. Spun asta fiindcă nu-i dau prea multe şanse lui Grindeanu la congresul din toamnă. Cred că pesediştii îşi vor alege drept lider un prezidenţiabil. Iar autorul OUG 13 şi pasagerul avioanelor NORDIS nu pare în stare să joace un asemenea rol cu şanse măcar de a prinde finala.
„Georgescu combină fariseismul ceauşist şi simularea efortului pe care legionarii îl organizau, pentru ca «braţele tinere» să facă muncile pe care statul era acuzat că nu le-a făcut. Culmea e că Georgescu a ajuns la Broşteni, deşi statul intervenise acolo imediat după producerea inundaţiilor“
Matei Udrea: Cum apreciaţi debutul de mandat al lui Nicuşor Dan?
Cristian Preda: Diferit de al celorlalţi preşedinţi. În primul rând, fiindcă e independent şi nu datorează ceva vreunui partid. Aşa că, de pildă, nu s-a grăbit să formeze guvernul, lucru la care îl obligase demisia lui Marcel Ciolacu, ci a preferat să pună pe masă o problemă – cea a deficitului bugetar – şi doar când s-a conturat un compromis în privinţa soluţionării ei a chemat partidele la consultări formale. E diferit, în al doilea rând, întrucât are un stil mai relaxat, mai puţin solemn: s-a văzut în felul cum şi-a organizat primele vizite externe, călătorind cu avion militar, luând cu el familia, inclusiv copilaşii. În fine, e şi o deosebire de atitudine: chiar dacă a folosit recent expresia „preşedintele nu e notar“ – introdusă în vocabularul politic de către Traian Băsescu – Nicuşor Dan nu are impetuozitatea fostului şef al statului din deceniul 2004-2014. Dar nici nepăsarea care l-a caracterizat pe Iohannis.
Matei Udrea: Preşedintelui i se reproşează că n-are consilieri, fiind astfel rupt de societate şi lipsit de pregătire pe subiectele importante, dar şi că e foarte discret în problema Justiţiei. E o percepţie corectă?
Cristian Preda: Are doi consilieri experimentaţi în domenii-cheie pentru exercitarea mandatului: Cristian Diaconescu pentru apărare şi securitate şi, respectiv, Luminiţa Odobescu pentru afaceri externe şi chestiuni europene. În rest, din câte îmi dau seama, beneficiază de ajutorul funcţionarilor şi experţilor care au slujbe permanente la Cotroceni. Nu mi s-a părut că e discret în chestiunea Justiţiei. Zilele trecute, a cerut socoteală CSM pentru „debandada“ din curtea acestei instituţii.
Matei Udrea: Mai prind la popor vizitele de lucru a la Ceauşescu şi taberele de muncă în stil legionar, aşa cum practică George Simion şi Călin Georgescu?
Cristian Preda: Pentru unii dintre cei 66% interogaţi de curând de INSCOP care au zis că dictatorul a fost „preşedinte bun”, vizitele de lucru în stilul celor din anii ’70 şi ’80 sunt hrană de bază. Georgescu combină fariseismul ceauşist şi simularea efortului pe care legionarii îl organizau, pentru ca „braţele tinere“ să facă muncile pe care statul era acuzat că nu le-a făcut. Culmea e că Georgescu a ajuns la Broşteni, deşi statul intervenise acolo imediat după producerea inundaţiilor. Probabil că a făcut-o anticipând că, trei zile mai târziu, Parchetul va anunţa schimbarea încadrării sale în dosarul tentativei de răsturnare a regimului democratic, când s-a asociat cu interlopi şi mercenari. Afirm asta fiindcă, în urmă cu două luni, anunţase solemn că nu mai face politică. Or, acum a organizat un miting electoral în noroiul sucevean. Vestea bună e că Parchetul lucrează la dosar.
Matei Udrea: Ultima întrebare: nu mai sunteţi europarlamentar, dar aţi lucrat la Bruxelles 10 ani şi ştiţi cum funcţionează lucrurile. Cum vi se pare acordul comercial UE – SUA? S-a comportat Uniunea Europeană prea slab?
Cristian Preda: Am fost deputat în Parlamentul de la Strasbourg atunci când UE şi Statele Unite negociau crearea unui spaţiu de liber schimb sau, dacă preferaţi, unificarea pieţei americane şi a celei europene. E evident că, în aceste condiţii, revenirea la protecţionism agresiv e o veste foarte proastă. Cu atât mai proastă cu cât ea însoţeşte o răcire în relaţia diplomatică dintre Washington şi capitalele europene. Singurul lucru pe care pare să-l vadă Trump când se uită spre Europa e o listă de clienţi pentru armele americane. E, desigur, în interesul nostru să cumpărăm unele dintre ele, dacă nu pot fi fabricate de europeni, întrucât vrem să ne apărăm de Rusia. Dar cred că putem să facem multe alte lucruri cu americanii, în calitate de parteneri, nu de concurenţi sau de clienţi. Astea sunt vremurile şi e important să nu ne lăsăm striviţi de ele.
Matei Udrea: Vă mulţumesc pentru timpul acordat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
