Economia României va suferi în perioada următoare din cauza temerii investitorilor că la Cotroceni ar putea ajunge preşedinte George Simion, afirmă consultantul fiscal Adrian Benţa într-un interviu acordat News.ro. Expertul, care are şi specializare în auditul fondurilor europene, afirmă că unii investitori au început să-şi retragă deja capitalurile din ţara noastră, principala temere fiind că, odată ajuns preşedinte, Simion va instala un guvern care să aplice planul economic al lui Călin Georgescu, de naţionalizare mascată a companiilor.
Printre măsurile anunţate de tandemul Georgescu-Simion, conform programului de guvernare al primului, este aceea că toate companiile din România vor trebui să aibă cel puţin 50% din acţiuni deţinute fie de stat, fie de un cetăţean român. Aşa ceva este inacceptabil pentru investitorii străini, care nu-şi pot permite să bage banii în ceva ce nu controlează, explică Adrian Benţa.
Consultantul fiscal descrie scenariile care aşteaptă România, în funcţie de rezultatul votului din 18 mai. O victorie a lui Nicuşor Dan ar fi urmată, probabil, de un guvern Bolojan cu miniştri mai competenţi decât cei din ultimii ani şi cu politici economice mai sănătoase. O victorie a lui George Simion deschide două posibilităţi, fie noul preşedinte nu-şi pune în aplicare promisiunile din campanie, fie şi le pune în aplicare şi atunci ne aşteaptă un adevărat dezastru. România ar rămâne fără investitorii străini, zeci de miliarde din PIB se vor evapora, sute de mii de oameni vor rămâne fără slujbe, taxele vor creşte dramatic pe măsură ce UE ne va tăia fondurile europene.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Citiţi mai jos întregul interviu acordat de consultantul fiscal Adrian Benţa pentru News.ro:
„O mare parte dintre investitori sunt îngrijoraţi de potenţialul preşedinte al ţării, domnul Simion, care ar implementa un guvern Georgescu. Unii investitori îşi retrag capitalurile şi probabil economia va suferi în perioada următoare. Principala îngrijorare e faţă de ideea ca statul sau un cetăţean român să deţină minimum 50% din companii. Aceşti investitori străini consideră că discutăm de o naţionalizare mascată“
Matei Udrea: Domnule Adrian Benţa, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu.
Adrian Benţa: Cu multă plăcere!
Matei Udrea: Leul s-a depreciat faţă de euro şi dolar în ultimele zile, iar bursa e în scădere începând de luni, 5 mai. Ce să înţelegem că se întâmplă în economia României, în acest moment?
Adrian Benţa: O mare parte din investitori sunt îngrijoraţi de potenţialul preşedinte al ţării, domnul Simion, care ar implementa un guvern Georgescu. Iar dacă mergem să ne uităm un pic pe programele economice ale domnului Georgescu, sunt câteva elemente foarte, foarte îngrijorătoare. Iar unele sunt foarte fanteziste. Iar principalul element îngrijorător pentru un investitor străin porneşte de la ideea ca fie statul român să deţină minimum 50% dintr-o companie, fie un cetăţean român să deţină minimum 50% dintr-o societate. Aceşti investitori străini iau în considerare că, de fapt, aici discutăm de o naţionalizare mascată. Iar dacă mă întrebaţi pe mine, ca economist, este o eroare fatală, în sensul că statul român nu este în stare să administreze ca lumea propriile societăţi. Exemplul este şantierul de la Mangalia, unde statul român a preluat 51% din acţiuni şi de la 2.000 de salariaţi mai sunt câteva sute şi au intrat în insolvenţă şi în faliment. În general, o firmă străină care vrea să deţină controlul nu acceptă titluri de proprietate, să n-aibă acolo dreptul de vot sau chiar 100% din părţile sociale. Deci, probabil, unii dintre aceşti investitori îşi retrag capitalurile şi economia va suferi în perioada următoare. Aş face însă, totuşi, o observaţie: deprecierea leului nu este strict de două zile. De ani întregi economiştii spun că leul a fost cam supraapreciat. Banca Naţională l-a apărat. Ideea este că acum s-ar fi cheltuit prea multă valută pentru menţinerea cursului.
Matei Udrea: Chiar voiam să vă întreb despre asta. S-a anunţat pe surse, marţi, că BNR ar fi băgat 2-3 miliarde de euro pentru a frâna căderea cursului. Cât poate să ţină BNR acest baraj?
Adrian Benţa: În general, nu trebuie să pariezi împotriva cursului pieţei. S-a încercat ceva, dar nu trebuie să cheltuim atâta valută din rezerva ţării pentru a păstra o monedă care oricum se depreciază. Pentru că, de fapt, o monedă solidă avantajează importatorii, o monedă mai slabă dezavantajează importatorii. Ori, fiecare dintre modelele de business trebuie să protejeze, până la urmă, întreaga populaţie, adică să protejeze cetăţeanul. Şi atunci nu este normal ca Banca Naţională se cheltuie mai mult decât este necesar pentru a proteja moneda, mai ales când ăsta este trendul generat de economie.
„Indiferent ce spun domnul Georgescu sau domnul Simion, România a primit cu multe zeci de miliarde în plus de la UE faţă de ce am contribuit noi. În momentul în care cineva îţi taie macaroana şi spune «Descurcă-te cum ştii, că tu ai urlat la mine că eu, Bruxelles, nu ştiu ce-ţi fac, nu sunt bun pentru tine», atunci vom avea o scădere economică“
Matei Udrea: Unul dintre candidaţi, respectiv George Simion, care în ultimele zile şi-a mai domolit totuşi discursul, anunţa până de curând că o să se ducă să bată cu pumnul în masă la Bruxelles, că va naţionaliza companiile care deţin resursele naturale ale României, va obliga băncile să dea credite cu 0% dobândă şi alte chestiuni de tipul ăsta. Ce se poate realiza din acest program?
Adrian Benţa: Problema este cât de mult deviezi de la linia gândirii Bruxelles-ului. Ne aducem aminte că prima consecinţă, după multe avertismente, atât în Polonia, înainte de începerea conflictului armat din Ucraina, cât şi în Ungaria zilelor noastre, este suspendarea fondurilor PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – n. red.). Adică suspendarea fondurilor europene. Nu te bagă nimeni în seamă! Dacă n-ai fonduri europene, descurcă-te cum poţi! Ori, în acest moment, indiferent de cine ce spune, pe unde spune domnul Georgescu sau domnul Simion, România a primit cu multe zeci de miliarde în plus de la UE faţă de ce am contribuit noi. Deci, noi suntem pe câştig! Avem mai multe miliarde primite de la UE pentru investiţii, pentru modernizări, pentru diverse lucrări de infrastructură. Inclusiv modernizarea infrastructurii ANAF, da? Colectarea mai bună a taxelor! Şi atunci, în momentul în care cineva îţi taie macaroana şi spune „Descurcă-te cum ştii, că tu ai urlat la mine că eu, Bruxelles, nu ştiu ce-ţi fac, nu sunt bun pentru tine“, atunci vom avea o scădere economică. Şi uitaţi-vă la trendul României din ultimii 5 ani! Per capita, am depăşit Polonia, din ce ştiu eu. Oricum am depăşit Ungaria per capita, ca şi PIB. Se pune problema dacă, într-adevăr, această politică a domnului Simion este doar una de a atrage unele voturi ale cetăţenilor care consideră că dacii chiar au făcut acele tuneluri din Dacia până în Mesopotamia, deci pur şi simplu a fost o campanie de atragere a voturilor, sau poate pur şi simplu dumnealui chiar crede că ăsta este trendul economic, ceea ce va fi un dezastru dacă îl şi aplică!
Matei Udrea: Cât rezistă România fără fondurile UE şi fără banii împrumutaţi de la diverse bănci?
Adrian Benţa: Depinde foarte mult de nivelul de taxare. Cu siguranţă, România nu o să se prăbuşească! Problema este că nu mai creşte şi că scade. Deci, asta este adevărata problemă a României! Nu că nu supravieţuieşte, ci că în loc să crească, să îmbunătăţească nivelul de trai al cetăţenilor, acesta va începe să scadă. Pentru că, să nu uităm: statul nostru este un stat bugetofag. Fie trebuie să se ajungă la reducerea cheltuielilor bugetare, ceea ce nu prea îi văd în stare, n-au reuşit… A fost PSD-PNL – mă rog, mai mult PSD la conducere – s-a stimulat mai mult nemunca decât munca, au fost recompensate persoanele inactive ale societăţii şi au fost suprataxaţi cei care sunt activi. Deci, prima situaţie este reducerea cheltuielilor bugetare, ceea ce nu-i văd în stare. Plus că dă şi jupânul planetei (Donald Trump – n. red.) cu pumnul în masă, „Cumpăraţi armament de 5% din PIB, că uite ce se întâmplă prin Ucraina“ şi situaţia este de luat foarte în serios. Şi atunci, ca să echilibrezi aceste cheltuieli cât de cât, vei creşte taxarea. Asta înseamnă TVA mult mai mare, asta înseamnă impozitul pe venit mult mai mare, impozitul pe profit mult mai mare, mai puţini bani pentru cetăţeni. Aşa se va traduce o reducere a fondurilor europene. Din păcate, asta este!
„Dacă preşedinte va fi domnul Nicuşor Dan, probabil îşi va ţine cuvântul şi-l va propune pe domnul Bolojan, vor pune un guvern care să fie un pic mai ridicat la minte, să ia nişte măsuri economice mai bune“
Matei Udrea: Practic, noi suntem acum la un fel de răspântie, ca ţară. În funcţie de ce se întâmplă pe 19 mai, putem apuca pe două poteci. Ce vă aşteptaţi să se întâmple din punct de vedere economic şi financiar cu România, în funcţie de cele două variante pe care le avem, preşedinte Nicuşor Dan sau George Simion? Uitându-vă, bineînţeles, la ceea ce au tot spus că intenţionează să facă.
Adrian Benţa: Problema pe care o avem cu toţii este cu cine votăm. Până la urmă, ne întoarcem la Caragiale: eu cu cine votez? Votez cu domnul Nicuşor Dan sau cu domnul Simion? Fiecare dintre ei sunt pe drumuri total opuse şi, din punctul meu de vedere, probabil că niciunul dintre dumnealor nu trebuia să ajungă într-o finală prezidenţială. Dar asta este părerea mea! Părerea cetăţenilor – şi poporul are întotdeauna dreptate – a fost alta. Ei bine, cu siguranţă, dacă preşedinte va fi domnul Nicuşor Dan, probabil va propune un prim-ministru din zona aceasta de dreapta, uşor dreapta, dreapta moderată. Probabil îşi va ţine cuvântul şi-l va propune pe domnul Bolojan, care, iată că, totuşi, s-a descurcat destul de bine în funcţia de preşedinte interimar. Aş spune că mult mai bine decât preşedintele anterior pentru o anumită perioadă de timp. Şi probabil vor pune un guvern care să fie un pic mai ridicat la minte, să ia nişte măsuri mai bune în dreptul activităţilor economice, să nu mai angajeze atâtea pomeni electorale. Însă dacă următorul preşedinte al României va fi domnul George Simion, atunci viziunea mea este că suntem la două capete. Capătul A, capătul B. Capătul A este ca domnul Simion să nu-şi pună în aplicare planurile pe care le-a prezentat public, fiind doar o măsură de a aduce voturi, şi să fie un pic mai realist: „Da, domnule, v-am speriat, dar acum ştiţi că şi eu vreau în UE, şi eu vreau în NATO!“, că aşa am spus dumnealui, „Vreau să fie mai multă dreptate pentru România“. Poate chiar are dreptate pe tema asta. Sau B: va aplica programul economic al domnului Călin Georgescu, care este o fantasmagorie! Nu va duce decât la eliminarea societăţilor străine, adică vor fi câteva sute de mii de şomeri, vor dispărea zeci de miliarde de euro din PIB-ul nostru şi vom fi, cum se spune, paria Europei. Vom fi din nou izolaţi! Că asta s-a vrut, izolaţionism. Dar să sperăm că poporul va decide cu înţelepciune, cum a decis de fiecare dată. Apropo, sunt cel puţin trei cazuri când un candidat care a avut 40% a pierdut finala în faţa celui care luase 20% la primul tur. Prin urmare, poporul are întotdeauna dreptate. Şi eu sper ca să se păstreze, totuşi, această linie de valori europene.
Matei Udrea: Am văzut că aţi scris zilele trecute, pe contul dumneavoastră de de Facebook, că nivelul actualilor miniştri e egal cu cel al şoferilor pe care îi aveau Băsescu şi Adrian Năstase în urmă cu 20 de ani. Nu mai există oameni competenţi? Sau există, dar nu au loc în guvernele acestea care s-au succedat în ultimii ani?
Adrian Benţa: Ba da, există foarte mulţi oameni competenţi. Problema e că nu-şi mai asumă! Nimeni nu-şi mai asumă, pentru că sunt denigraţi. Sunt denigraţi din cauza faptului că cei din jurul dumnealor sunt puţin pregătiţi profesional. În 2016, împreună cu câţiva tineri prieteni, colegi din liceu, de facultate, am înfiinţat un partid, se chema Partidul Stejarilor. Atunci, în 2016, chiar voiam să mă bag în politică. Nu am vrut cu partide tradiţionale, ci am vrut o idee nouă. Sigur, între timp nu s-a ales nimic de acea idee pentru că îţi trebuie un ajutor ca să ajungi la sufletul poporului şi nu o poţi face decât într-un partid mai cunoscut. Ori, în momentul în care tu, ca bun specialist, te duci şi ţi se cere în felul următor: „Dar pe mine nu mă interesează cum e bugetul ţării, majorează-le salariile la ăia, că nu-l dai de la tine!“ şi faci nişte legi greşite, eşti şi tu, de fapt, deranjat! Deci, părerea mea este că sunt foarte mulţi specialişti în privat care nu se implică din cauza faptului că nu vor să fie într-o zonă din asta mai puţin prietenoasă intelectual.
Matei Udrea: Poate reprezenta întoarcerea către Rusia şi China o soluţie de înlocuire a parteneriatului cu „globaliştii“ din UE? Ni se dau aceste exemple: „Iată cum face Vucic în Serbia, cum face Orban în Ungaria! Angajează contracte, iau gaz ieftin de la ruşi, îi aduc pe chinezi să le facă autostrăzi, centrale atomice, să le repare gările“ şi aşa mai departe.
Adrian Benţa: Adversitatea noastră faţă de Rusia nu este generată de relaţiile comerciale care au fost cum au fost, mai bune, mai proaste, sau că ne-au devalizat ţara după Al Doilea Război Mondial ca urmare a plăţilor unei despăgubiri de război. Ci sunt generate de faptul că acest vecin al nostru totdeauna şi-a dorit războaie pe teritoriul României! Şi sunt vreo 20 de astfel de războaie. În acele războaie au murit români şi ruşii s-au comportat urât, mişeleşte. Asta este problema! Armate străine au mai fost pe teritoriul României, da? Gândiţi-vă la armata germană. Armata germană s-a comportat exemplar, era dată ca exemplu de bună purtare. Când au venit sovieticii, au ucis, au violat, au furat şi au avut comportament de oameni care nu sunt oameni. Şi atunci asta este, de fapt, ceea ce urâm noi. A, că poţi foarte bine să exploatezi o resursă minerală, s-o cumperi mai ieftin, că poţi foarte bine să construieşti un reactor, e minunat! Problema este de siguranţa de zi cu zi a cetăţeanului. Între integritatea României, între integritatea ţării, binele cetăţeanului şi un reactor cumpărat cu 2 lei mai ieftin, eu prefer să dăm 2 lei mai mult pe un reactor luat de la canadieni, făcut cu americanii, decât să ne asumăm să fim din nou vizitaţi de vecinii noştri de la Răsărit, care nu aduc lumina.
Matei Udrea: Vă mulţumesc foarte mult pentru amabilitate.
Adrian Benţa: Toate cele bune!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
