Ilie Bolojan: Cheltuielile de personal în spitalele din România reprezintă 65% în medie, dar avem şi spitale în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total. Gradul de ocupare a paturilor este de 63% / Am cerut o analiză

"Suntem în situaţia în care, la aproximativ 193.000 de angajaţi care lucrează în sectorul de sănătate, în sectorul public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi. Deci, discutăm de peste 10%, mai mult de 10% din numărul de posturi care sunt în totalitate. Asta în condiţiile în care 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% în sectorul public, dintre ele, gradul de ocupare a paturilor este de 63%. Mediu. Avem spitale cu 40%, 45%, deci practic jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu", a spus premierul interimar Ilie Bolojan într-o conferinţă de presă, despre scandalul deblocării posturilor din sănătate.

El a arătat că, în acelaşi timp, cheltuielile de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată de Casa Naţională de Sănătate (…) reprezintă 65% în medie, dar avem şi spitale, în jur de 50-60 în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienţilor, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecţiilor nozocomiale.

"Deci sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaţilor", a spus Bolojan.

Premierul a prezentat o dinamică a cheltuielilor de personal în sănătate: "Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 şi astăzi avem peste 25 de miliarde (…) asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori.

Premierul a afirmat că managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii chiar dacă n-ar trata ipotetic niciun pacient.

Acesta a cerut, până săptămâna viitoare, o analiză cu unităţile care au cheltuieli de personal peste media naţională, dar şi cu spitalele care au grad de ocupare a paturilor sub media naţională, acestea urmând să fie depunctate dacă solicită creştere de personal în continuare.

Premierul interimar a mai afirmat că personalul din secţii fără activitate poate fi direcţionat în cele care au deficit, dar şi activitate.

"Dacă avem doar spitale care nu reacţionează la ceea ce se întâmplă în comunităţile din jur, constatăm că în loc să avem…sunt mult mai multe paturi de paliaţie în România care sunt solicitate. Avem doar 4.000 de paturi de paliaţie din numărul mare pe care vi l-am spus şi în loc să avem o secţie, două, trei care n-au activitate, ar fi mult mai corect să redirecţionăm personalul şi paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde ştim care sunt problemele cu vârstnicii noştri şi cu cazurile grave care ar trebui tratate", a mai declarat premierul.

De asemenea, premierul consideră că trebuie discutat şi despre medici: "Din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiţi-vă că în fiecare an aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenţi, dintre care de medicină generală, jumătate la taxă, jumătate, la fără taxă, deci suportate integral de statul român, avem 4.000-5.000 care îşi iau rezidenţiatul, rămân ani de rezidenţiat şi la final avem 1.000-1.500 care sunt angajaţi în sistem. Deci avem o situaţie în care numărul de absolvenţi este mai mare decât necesarul nostru", a arătat el.