Fostul director al SRI Eduard Hellvig respinge ideea conform căreia s-ar afla în spatele diverselor jocuri de putere, argumentând că, dacă îşi dorea puterea, ar fi fost şi acum în funcţie, dat fiind că nu îi ceruse nimeni demisia li nu era în pericol să îşi piardă funcţia. ” În acest moment al vieţii şi al carierei mele, nu doresc să fiu asociat cu niciun proiect. Nici din spate, nici din faţă”, subliniază Hellvig, care în prezent este membru PNL.
”Aud frecvent, din presă, de la cei care nu îmi sunt neapărat prieteni sau chiar de la cei care îmi sunt prieteni, că sunt ”în spatele” diverselor lucruri care se întâmplă. Aflu că există „grupări Hellvig”, planuri mai mult sau mai puţin machiavelice, strategii şi ţesături menite să îmi conserve rolul în jocurile de putere dâmboviţene. Îmi doresc, se spune, puterea. Din nou. De ce? Nu e clar. Cu siguranţă, unii dintre cei care lansează regulat aceste scenarii o fac dintr-o oarecare teamă, alţii cu speranţă (şi le mulţumesc), alţii pentru că nimic nu vinde mai bine pe la noi decât o conspiraţie bună”, afirmă Hellvi într-o postare pe X.
El precizează că a demisionat acum aproape doi ani din funcţia de şef al SRI şi cei care încă mai caută răspunsul acelei decizii ar trebui să recitească textul pe care l-a scris cu acea ocazie.
”Am crezut fiecare cuvânt şi îl cred şi astăzi. A fost decizia corectă pentru mine şi pentru idealurile în care cred. Dacă îmi doream această putere, despre care aud astăzi că aş căuta-o (din nou?), nimic mai simplu. Rămâneam în funcţie. Nu îmi ceruse nimeni demisia, nu eram în pericol să îmi pierd funcţia. Nu am făcut-o. Poate şi acest gest, adevărat mai rar, a mirat în aşa măsură, încât au trebuit căutate alte explicaţii, mai aproape de ideea că la putere nu se renunţă. Cel puţin nu la noi”, spune fostul director al SRI.
El afirmă că Securitatea comunistă, de fiecare dată când era confruntată cu un act de opoziţie, considera că acesta este dincolo de raţiune, o anomalie, o oroare care nu poate avea explicaţii simple.
”În consecinţă, securiştii căutau întotdeauna să afle „cine este în spate”. Oamenii nu aveau cum să aibă propriile idei sau concepţii, propriile pasiuni, emoţii sau aspiraţii, nu erau capabili să discearnă singuri, cineva era „în spate”. Nu putea exista revoltă în faţa injustiţiei, dorinţă de libertate sau nevoia unei vieţi mai bune, decât dacă aceste „prostii” erau de fapt instigate „din spate”, de forţe neapărat oculte. Ei, dacă tot există această moştenire securistă de a căuta întotdeauna „ce este în spate”, mă văd obligat să răspund: nu sunt eu. Şi nu îmi doresc să fiu”, explică fostul director al SRI.
Eduard Hellvig remrcă faptul că România trece prin momente dificile, iar viitorul imediat nu are semne bune.
”Politic, există o majoritate fragilă, care a asumat un parcurs de reforme şi măsuri economice dureroase. Va fi nevoie de toată înţelegerea şi solidaritatea din partea tuturor factorilor responsabili pentru ca această perioadă să poată fi depăşită. România este un organism viu, alcătuit din oameni reali, cu speranţe, cu emoţii, cu nevoi, nu este un grafic în PowerPoint, nici o lucrare de statistică. Fără empatie, fără a lua în calcul realitatea societăţii, pericolul este ca organismul să respingă medicamentul. Fie el oricât de necesar. Va fi greu, dacă vom considera că nu discutăm despre oameni, ci despre statistici. Va fi imposibil fără empatie pentru cei mai loviţi, pentru cei care trebuie, din nou, să plătească greşelile politicienilor”, enumeră fostul director al SRI, apreciind că este şi momentul ca orgoliile, intrigile şi luptele obişnuite de culise să înceteze, pentru că alternativa este cu mult mai rea.
El consideră că România nu îşi permite un nou eşec, pentru că ar fi ultimul.
”Extremismul îşi aşteaptă rândul şi nu cred că este nevoie să subliniez ce înseamnă asta. Pe de altă parte a considera că puterea se exercită de dragul puterii şi că puterea este doar o cale de a impune este o mare greşeală. Puterea nu înseamnă nimic, dacă cei în numele cărora o exerciţi nu simt că sunt parte a ei. Adevărata putere nu este aceea de a dicta ordine şi directive, ci aceea de a găsi coeziune, de a uni energiile pentru un scop bine precizat”, notează Hellvig.
El spune că îşi doreşte ca lucrurile acestea să fie înţelese de cei cărora românii le-au dat votul şi în care şi-au pus aceste ultime speranţe.
”Îmi doresc ca ei să reuşească şi să confirme această încredere. Le doresc succes. Viaţa mi-a dezvoltat capacitatea (sau defectul) de a vedea lucrurile în profunzime şi orientate către viitor. Dar, în acest moment al vieţii şi al carierei mele, nu doresc să fiu asociat cu niciun proiect. Nici din spate, nici din faţă”, conchide fostul director al SRI.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
