Guvernul Siegfried Mureşan ajunge, miercuri, la vot în plenul Parlamentului şi are nevoie de cel puţin 233 de voturi, majoritatea deputaţilor şi senatorilor, pentru a fi învestit. PSD şi AUR au anunţat că nu vor vota acest guvern, iar premierul desemnat Siegfried Mureşan a declarat că a discutat doar cu grupul minorităţilor naţionale şi cu parlamentari neafiliaţi şi că are în jur de 200 de voturi. În cazul unui vot de respingere a Cabinetului Siegfried Mureşan, se îndeplineşte, pentru prima dată, condiţia prevăzută de Constituţie pentru declanşarea alegerilor anticipate, fiind al doilea guvern care pică la vot, în Parlament, după cel al lui Adrian Veştea. Decizia privind declanşarea anticipatelor revine, însă, exclusiv preşedintelui Nicuşor Dan, care a afirmat constant faptul că nu îşi doreşte alegeri anticipate, întrucât nu le consideră o soluţie.
Miercuri, şedinţa plenului reunit în care se va da votul de învestitură pentru Guvernul Mureşan începe la ora 13.00, cu prezentarea Programului de guvernare de către Siegfried Mureşan, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.
Ce pune Mureşan pe masă
Mureşan a construit un program de guvernare în cinci zile, împreună cu cele trei partide care îl susţin, şi l-a depus sâmbătă la Senat: 372 de măsuri, 16 ministere şi doar trei vicepremieri, fiecare cu portofoliu propriu. Mesajul e unul de continuitate în ceea ce priveşte reformele lui Bolojan, dar cu accent pe creştere economică.
Pe partea fiscală, promisiunile sunt calibrate cu grijă. TVA nu va creşte, iar revenirea la 19% e promisă "de îndată ce se va putea". O rectificare bugetară ar urma în 30 de zile de la învestire, fără ca deficitul să depăşească ţinta de 6,2% din PIB, iar bugetul pe anul următor ar fi publicat până la 30 noiembrie.
Pe partea de reformă a statului, programul merge mai departe: limitarea numărului de secretari de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală şi un ghişeu unic pentru acte, paşapoarte, permise şi înmatriculări. Şi, poate cel mai vizibil punct, este reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, în conformitate cu datele recensământului.
Aici apare paradoxul întregii operaţiuni. Măsurile cu care rezonează alegătorii sunt exact cele care sperie parlamentarii din sala de vot. Un program care promite să taie sinecuri şi locuri în Parlament cere unor parlamentari să voteze, practic, pentru propria dispariţie.
Opoziţia a atacat programul şi pe fond: AUR spune că măsurile nu au costuri, termene şi surse de finanţare clare, iar PSD vorbeşte despre continuarea unui "model economic al dezastrului".
Cabinetul de miniştri propus de Siegfried Mureşan
CITEȘTE ȘI UPDATE - A doua zi de audieri în Parlament pentru Cabinetul Mureşan - zece miniştri merg în faţa comisiilor de specialitate / Bilanţul primei zile - patru avize negative şi două avize pozitive/ Mircea Abrudean, aviz favorabil
Premierul desemnat va prezenta apoi Cabinetul pentru care cere votul parlamentarilor.
Propunerile PNL pentru funcţiile de miniştri:
- Viceprim-ministru şi ministrul Afacerilor Interne: Mircea Abrudean
- Ministrul Finanţelor: Alexandru Nazare
- Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale: Raluca Turcan
- Ministrul Sănătăţii: Oana Gheorghiu
- Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Dragoş Pîslaru
- Ministrul Educaţiei şi Cercetării: Mihai Dimian
- Ministrul Energiei: Sebastian Burduja
Propunerile USR
- Viceprim-ministru şi ministrul Apărării Naţionale: Radu Miruţă
- Ministerul Mediului: Diana Buzoianu
- Ministerul Afacerilor Externe: Oana Ţoiu
- Ministerul Transporturilor: Cătălin Drulă
- Ministerul Economiei: Irineu Darău
Propunerile UDMR
- Vicepremier şi ministru al Agriculturii: Tánczos Barná
- Ministerul Dezvoltării: Cseke Attila
- Ministerul Culturii: Ötvös Koppány
Ministru independent, susţinut de cele trei partide
- Ministerul Justiţiei: Andrea Chiş
Audierile candidaţilor propuşi au avut loc luni şi marţi. În prima zi au primit avize negative miniştrii propuşi la Energie - Sebastian Burduja, Apărare - Radu Miruţă, Transporturi - Cătălin Drulă, Economie - Irineu Darău. Tánczos Barna (Agricultură) şi Alexandru Nazare (Finanţe) au fost avizaţi pozitiv.
În a doua zi a audierilor din comisii, au primit avize pozitive Oana Ţoiu - Externe, Mircea Abrudean - Interne, Dragoş Pîslaru - Fonduri Europene şi miniştrii UDMR pentru Dezvoltare şi Cultură. Raluca Turcan (Muncă), Oana Gheorghiu (Sănătate), Andrea Chiş (Justiţie) şi Mihai Dimian (Educaţie) au primit aviz negativ.
Avizele sunt consultative.
După discursul premierului desemnat vor avea loc dezbateri, urmate de votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului şi a întregii Liste a Guvernului.
Votul este secret, cu bile. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minimum 233 de voturi.
Premierul desemnat, Siegfried Mureşan, afirma că are "în jur la 200 de voturi certe" pentru învestirea Guvernului, având discuţii cu minorităţile, dar şi cu "parlamentari neafiliaţi, cu grupuri parlamentare mai mici".
"Suntem în jur la 200 de voturi certe. Avem nevoie de 233 de voturi pentru învestire", spunea Mureşan, luni seară.
Aritmetica de bază
Punctul de plecare al negocierilor pentru formarea guvernului pare solid: aproximativ 80 de parlamentari PNL, 58 de la USR şi 31 de la UDMR. Împreună, 169 de mandate, iar Mureşan însuşi vorbeşte de 170. Numai că nici măcar acest nucleu nu e atât de compact cum arată.
În PNL, mai mulţi parlamentari contestă conducerea lui Ilie Bolojan. Cu mai puţin de o lună în urmă, 11 liberali care susţinuseră Guvernul Veştea au fost scoşi din funcţiile de conducere din Parlament. Un vot de învestitură e exact momentul în care resentimentele interne se pot transforma în absenţe discrete.
Ministrul interimar de Interne, senatorul Cătălin Predoiu, unul dintre contestatarii lui Bolojan, a anunţat că, dacă ajunge în Parlament, va vota Guvernul Siegfried Mureşan, el arătând că este nevoie urgentă de un guvern pro-occidental cu puteri depline.
Şi europarlamentarul liberal Rareş Bogdan recomandă ca cei 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare din cadrul PNL să voteze guvernul "undercover Bolojan 2", pentru că fără un Executiv stabil, România "se duce în cap".
PSD şi AUR au anunţat că nu vor vota Guvernul Mureşan. Parlamentarii AUR nu vor fi prezenţi la votul din plen.
PSD şi AUR adună împreună în jur de 218 mandate. Nici ele nu au majoritate, dar au suficient cât să blocheze orice guvern care nu le include.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat, luni, "decizia fermă, asumată şi ireversibilă" a partidului de a nu vota Guvernul Mureşan, la finalul unui Consiliu Naţional al partidului.
"Rămâne cum am stabilit, PSD îşi reafirmă dorinţa de a guverna. Nu cedăm la presiuni mediatice sau la şantaj politic", a declarat Grindeanu.
El a mai spus că social-democraţii vor fi în sală la votul din Parlament.
Şi AUR a decis că nu votează Guvernul Siegfried Mureşan, preşedintele formaţiunii, George Simion, anunţând luni că a desemnat o echipă de negociere cu toate formaţiunile politice, pentru ca în următoarele zile să se ajungă la formarea unui guvern stabil.
Simion a spus că este de datoria AUR să facă parte din guvernare şi precizează că va discuta cu toate persoanele responsabile posibilitatea ca, în cazul în care Nicuşor Dan nu convoacă alegerile, cum îi cere Constituţia, să fie suspendat.
"Nu vom fi prezenţi în comisii, în plen, şi nu vom vota un guvern Siegfried Mureşan sau cel care urmează după aceea, Nazare, pentru că asta ar însemna trădarea încrederii pe care voi ne-aţi acordat-o. Trecem printr-o criză politică majoră. Am desemnat o echipă de negociere cu toate formaţiunile politice pentru ca în următoarele zile să ajungem la a forma un guvern stabil", a anunţat Simion.
De unde ar mai putea veni voturi
Primul loc în care Mureşan a căutat voturi a fost Grupul minorităţilor naţionale, 17 deputaţi care, de trei decenii, au votat aproape reflex pentru stabilitate. De data aceasta, surpriza a venit tocmai de acolo.
Potrivit mai multor surse, majoritatea lor refuză să susţină Cabinetul, iar motivul e scris chiar în programul de guvernare: reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, care le-ar putea pune în pericol mandatele.
Deputata neafiliată a minorităţii italiene, Ioana Grosaru chiar a cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea decretului prin care Nicuşor Dan l-a desemnat pe Mureşan, argumentând că guvernul ar trebui condus de cei care au câştigat alegerile. Demersul a fost repudiat public de 11 organizaţii ale comunităţii italiene, care spun că deputata nu vorbeşte în numele întregii comunităţi.
Instanţa a respins cererea, ca fiind inadmisibilă.
Deputatul FDGR Ovidiu Ganţ, reprezentant al minorităţii germane, anunţa, marţi, într-un mesaj pe Facebook, că va vota Guvernul Mureşan.
Siegfried Mureşan a declarat, luni seară, că a avut cu grupul minorităţilor naţionale două rânduri de discuţii: "Am agreat cu domniile lor ca ei să anunţe, miercuri, înaintea votului din plen ce vor face, dar am motive de optimism (…) discuţiile au fost bune".
A doua rezervă la care ar putea apela Mureşan sunt neafiliaţii. Liberalii au început să le prezinte programul, dar fără să le ceară vreun angajament. Şi aici există o limită: UDMR a pus condiţia ca guvernul să nu depindă de voturile AUR, SOS sau POT. Rămân cel mult 23 de neafiliaţi "compatibili", iar cifra presupune că toţi ar spune da.
Constituţie: Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură
Medikatv.ro
