Guvernul a discutat miercuri, în şedinţa săptămânală, despre adoptarea euro şi a aprobat programul de convergenţă 2016-2019 printr-un memorandum, renunţând oficial la obiectivul de adoptare monedei unice în 2019, devenit nerealist, noua ţintă urmând să fie anunţată abia după realizarea unui consens politic şi social în acest sens.
Guvernul a adoptat oficial obiectivul de aderare la zona euro de la 1 ianuarie 2019 la începutul anului 2014. În 2019, România va prelua, pentru jumătate de an, şi preşedinţia Uniunii Europene.
Însă guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, în septembrie 2015, că ţinta de adoptare a monedei unice europene în 2019 nu mai este fezabilă.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Isărescu a precizat că România ar trebui sa intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), anticamera zonei euro, cel târziu la jumătatea acestui an pentru a putea intra în zona euro în 2019.
Totuşi, obiectivul Guvernului, de a adopta euro în 2019, a rămas în vigoare, cel puţin oficial, până miercuri.
"Guvernul îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită după realizarea unui calendar de trecere la moneda euro, care va fi finalizat până la următoarea ediţie a programului de convergenţă", se precizează într-un comunicat al Executivului, transmis după terminarea şedinţei săptămânale.
"Stabilirea unei date certe privind adoptarea monedei euro necesită un consens politic şi social larg şi o mai bună înţelegere a eforturilor necesare atingerii acestui obiectiv", se mai arată în document.
România a ajuns să îndeplinească aproape toate condiţiile nominale pentru a intra în zona euro, însă situaţia s-ar putea schimba din cauza riscurilor de derapaje bugetare generate de anul electoral sau de relaxarea fiscală introdusă prin noul Cod Fiscal.
Criteriile nominale de convergenţă la zona euro, stabilite în tratatul de la Maastricht, din 1992, sunt, în principal, menţinerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB), un nivel al datoriei publice de cel mult 60% din PIB şi un nivel al inflaţiei cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante state membre ale UE.
De asemenea, medie dobânzilor pe termen lung nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai performanţi membri, iar fluctuaţia cursului de schimb trebuie să se situeze în marja plus/minus 15%.
Cele mai mari riscuri sunt, potrivit analiştilor financiari, legate de deficitul bugetar, fixat la 3% din PIB pentru 2016. Însă guvernul susţine că dezechilibrul bugetar nu va depăşi plafonul de 3% din PIB în 2016 şi 2017. Totuşi, Executivul admite că obiectivul bugetar pe termen mediu (cunoscut sub acronimul MTO) va fi ratat.
"Se aşteaptă devierea de la ţinta privind obiectivul pe termen mediu în 2016 şi 2017, ca urmare a măsurilor din noul Cod fiscal şi a majorărilor salariale aprobate în cursul anului 2015. Din 2018, această tendinţă se va schimba", se afirmă în comunicatul Guvernului.
Însă dincolo de respectarea parametrilor nominali pentru intrarea în zona euro, economiştii spun că România are nevoie şi de o apropiere în termeni de nivel de trai al populaţiei şi de infrastructuri de statele din vestul Europei, aşa numita convergenţă reală.
"Îndeplinim aproape toate criteriile de convergenţă nominală la euro. Nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii, nu avem nici măcar o centură a Bucureştiului", a avertizat recent guvernatorul Mugur Isărescu.
În 2014, ultimul an pentru care există statistici disponibile, România se situa la 55% din media UE după nivelul PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, considerat cel mai important indicator al convergenţei reale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
