Guvernul a adoptat, marţi seara, proiectul de lege privind graţierea, precum şi OUG pentru modificarea legilor penale, după aproape o lună de când ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat pentru prima dată intenţia de a elabora astfel de acte şi după două proteste de amploare împotriva lor. Decizia a fost luată de Guvern fără ca proiectele să fie incluse pe ordinea de zi a şedinţei Executivului, aşa cum premierul Sorin Grindeanu se angajase să nu facă.
Multe dintre discuţiile privind posibilitatea unor proiecte privind graţierea sau amnistia au precedat învestirea Guvernului Grindeanu, existând informaţii încă de după câştigarea alegerilor de către PSD. Opoziţia a lansat avertizări asupra unor astfel de proiecte, având în vedere unele declaraţii publice ale liderilor PSD din ultimul an.
Una dintre primele declaraţii concrete pe această temă a venit pe 4 ianuarie, când ministrul propus al Justiţiei, Florin Iordache, afirma în cadrul audierilor din Parlament că o lege a graţierii şi amnistiei ar fi "de bun augur", având în vedere actuala situaţie din penitenciare, însă social-democratul nu a dat mai multe detalii la acea vreme.
Iordache a adus atunci vorba şi despre modificarea legilor penale, pentru aducerea lor în acord cu unele dintre deciziile Curţii Constituţionale.
"Este de bun augur. Dacă venim cu o astfel de lege, locul unde se poate discuta şi analiza este Parlamentul", a spus Iordache, la audierile din Parlament.
Printre primele reacţii venite din partea liderilor politici a fost cea a preşedintelui Klaus Iohannis, care, pe 6 ianuarie, la doar două zile după declaraţiile lui Iordache, spunea că o lege a aministiei şi a graţierii ar fi o catastrofă pentru democraţia românească. Declaraţiile au fost făcute la sediul CSM, unde era prezent şi noul ministru, Florin Iordache. La acel moment, criticile preşedintelui veneau în contextul în care din partea Guvernului nu fusese prezentată nicio intenţie oficială de promovare a unor astfel de proiecte.
"Sigur, o să spună unii că preşedintele acum bate câmpii, că nu există nicio intenţie de a face aşa ceva, dar eu cred că preşedintele trebuie să spună lucruri şi preventiv", a avertizat şeful statului cu acea ocazie. El a atras atenţia şi asupra faptului că legea pare a fi dată cu dedicaţie: "Nu pot să mă fac că nu văd: preşedintele Camerei Deputaţilor este o persoană condamnată penal şi cu o urmărire penală în curs; preşedintele Senatului este o persoană trimisă în judecată pentru minciună penală. Asta este o circumstanţă îngrijorătoare".
După aceste declaraţii, a ieşit public şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, care a afirmat că nu este de acord cu o lege de amnistiei sau graţiere care să vizeze infracţiuni cercetate de DNA.
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a reluat tema graţierii o săptămână mai târziu, pe 17 ianuarie, când a susţinut public că decizia unei legi a graţierii trebuie să aparţină Guvernului şi a adăugat că, în opinia sa, aministia nu trebuie avută în vedere, dar graţierea da, cu "eliminarea faptelor de corupţie şi a faptelor grave împotriva persoanei". Iordache a mai spus că nu trebuie negat faptul că gradul de ocupare în penitenciare este foarte mare, respectiv de 150%, arătând că sunt 19.000 de locuri în penitenciare şi 27.000 de deţinuţi.
În aceeaşi zi, premierul Sorin Grindeanu a avut o întâlnire la Palatul Victoria cu şefa ÎCCJ, printre temele discutate fiind şi graţierea.
În seara zilei de 17 ianuarie, Hotnews a relatat că proiectul de OUG privind graţierea, precum şi un alt proiect care viza modificarea legilor penale, în sensul dezincriminării abuzului în serviciu pentru prejudicii de sub 200.000 de lei, se vor afla pe ordinea zi a şedinţei de Guvern de a doua zi.
Miercuri dimineaţa, pe 18 ianuarie, fără o ordine de zi prezentată public şi fără informaţii clare cu privire la intenţia Guvernului, preşedintele Klaus Iohannis a făcut o vizită neanunţată la Palatul Victoria, având o discuţie cu premierul înaintea şedinţei Executivului. Iohannis a precizat ulterior că i-a cerut premierului să fie invitat în şedinţa de Guvern, ocazie cu care a ridicat problema graţierii şi modificării legilor penale.
După ce premierul Sorin Grindeanu a susţinut o scurtă declaraţie şi a invitat apoi presa să părăseasca sala de şedinţă, Klaus Iohannis a intervenit pentru a doua oară, cerând ca jurnaliştii să mai rămână, lansând analogia cu "elefanţii" din cameră.
"Cunoaşteţi povestea, că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanţi: ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni", a afirmat preşedintele.
Iohannis a subliniat că Sorin Grindeanu ”s-a angajat” ca aceste chestiuni să nu fie "băgate peste noapte" în nicio şedinţă de Guvern, ci prezentate public după ce Guvernul va ajunge la o formă a proiectelor.
Ulteiror, premierul Sorin Grindeanu a susţinut că nici nu era vorba ca aceste proiecte să intre pe ordinea de zi a Guvernului, subliniind că Executivul condus de el intenţiona să pună proiectele în dezbatere publică.
Vizita lui Iohannis a venit chiar în ziua în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi premierul Sorin Grindeanu plecau în Statele Unite ale Americii, pentru a participa la învestirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte, în urma unei controversate invitaţii primite de liderul PSD.
În absenţa celor doi, încă din ziua venirii lui Iohannis la sediul Guvernului, mai multe instituţii publice din domeniul justiţiei au ieşit cu declaraţii contra proiectelor privind graţierea şi modificarea legilor penale. Ministerul Public a fost primul, afirmând că promovarea unor acte de clemenţă cum ar fi graţierea şi amnistia în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii ar arăta slăbiciunea autorităţilor în faţa criminalităţii. Tot atunci, asociaţiile magistraţilor, reunite miercuri la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), au arătat că nu susţin ordonanţele privind graţierea şi modificarea unor legi ale justiţiei, fără o dezbatere publică a acestor acte normative, precizând că este discutabilă urgenţa lor, din punct de vedere constituţională.
În 18 ianuarie a fost publicat şi pe site-ul Ministerului de Justiţie proiectul de OUG privind graţierea, jurnaliştii arătând că forma finală a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind graţierea a trecut printr-un calculator de la cabinetul liderului PSD Liviu Dragnea, la autor fiind trecut numele “anca.spiridon”. Anca Spiridon este director general la Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaţilor. Până în acest moment, Liviu Dragnea nu a oferit o explicaţie privind această situaţie.
În seara de miercuri a avut loc şi primul protest pe tema graţierii, care a adunat însă doar câteva sute de oameni în Capitală şi în alte oraşe. Cu acea ocazie, s-a anunţat însă un protest de amploare pentru duminica următoare.
În zilele următoare, şi alte instituţii precum DIICOT, ÎCCJ şi DNA au venit cu puncte de vedere negative faţă de aceste proiecte, iar Klaus Iohannis a transmis un mesaj prin care a cerut retragerea lor.
"Proiectele de Ordonanţe de Urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicaţie, o spun cele mai autorizate voci din Justiţie”, a scris Klaus Iohannis pe Facebook.
Duminică, 22 ianuarie, a avut loc un amplu protest, atât în Capitală, cât şi în mai multe oraşe din ţară. La protestul din Bucureşti au participat peste 20.000 de oameni, care au mers în marş din Piaţa Universităţii în Piaţa Victoriei şi apoi la sediul PSD din Kiseleff. În Piaţa Universităţii s-a aflat, timp de aproximativ 15 minute, şi preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că este inadmisibil să fie schimbate legile în modul în care se intenţionează şi că oamenii au de ce să fie indignaţi.
Protestele au continuat şi marţea următoare, însă în număr mai mic.
Între timp, au apărut în spaţiul public acuzaţii potrivit cărora şi SRI ar fi fost implicat în proteste, iar şeful instituţiei, Eduard Hellvig, a fost chemat în Parlament pentru a da explicaţii. El a negat orice fel de legătură dintre Serviciu şi proteste. Liderii PSD şi ALDE au început să acuze politizarea protestelor, inclusiv prin vocea premierului Sorin Grindeanu.
După protestele de duminică, preşedintele Klaus Iohannis a ieşit cu o nouă reacţie pe tema proiectelor, anunţând organizarea unui referendum pe tema modificării codurilor penale şi a graţierii, afirmând că protestele au arătat că este o temă de larg interes pentru cetăţeni. Cererea a fost trimisă şi Parlamentului, însă întrebarea formulată pentru referendum nu a putut conţine şi sintagma "graţiere", având în vedere constrângerile constituţionale, care nu permit cetăţenilor să se pronunţe şi asupra unor astfel de probleme. În schimb, formularea preşedintelui s-a referit, în general, la continuarea luptei anticorupţie.
A doua zi, preşedintele Klaus Iohannis a plecat la Strasbourg, la o reuniune a Consiliului Europei, unde a avut şi o întâlnire cu preşedintele CEDO. La finalul întâlnirii, Iohannis a precizat că România nu riscă amenzi, aşa cum anunţat liderii PSD şi guvernamentali, dar a admis că graţierea este parte a soluţiei, însă doar alături de alte măsuri.
Tot atunci, CSM a dat la rândul său un aviz negativ modificării legilor penale şi proiectului privind graţierea, crescând rândurile instituţiilor care s-au opus deciziei Guvernului.
La finalul săptămânii trecute, Ministerul Justiţiei a anunţat că luni va avea loc o dezbatere publică pe această temă, iniţial precizând că vor participa doar 50 de persoane, iar presa nu va avea acces. Duminică, Ministerul a mărit numărul de locuri la 200 şi a permis accesul presei. La dezbaterea publică organizată luni de Ministerul Justiţiei pe tema ordonanţelor de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, care a durat mai bine de patru ore, au fost 221 de participanţi, jumătate fiind jurnalişti. La finalul ei, Florin Iordache dădea de înţeles că modificarea legilor penale va fi făcută prin OUG, în timp ce graţierea va fi dezbătută în Parlament.
În tot acest timp, liderii PSD şi ALDE au refuzat să comenteze în detaliu intenţiile Guvernului, afirmând că nu ştiau de ele, iar Executivul este cel însărcinat să ia decizii. Ei au criticat însă protestele, afirmând că sunt semne de "lovitură de stat".
Afirmaţiile veneau după ce, duminică, 29 ianuarie, avuseseră loc cele mai ample proteste pe tema graţierii şi cele mai ample manifestaţii din România de după 1990. Aproximativ 45.000-50.000 de oameni au participat la proteste în Capitală, un număr aproape egal ieşind pe stradă şi în alte oraşe din ţară. Protestele au fost paşnice.
Liderii guvernamentali nu au comentat însă aceste proteste, iar marţi, a doua zi după dezbaterea publică de la ministerul Justiţiei şi la două zile după mişcările din stradă, Guvernul a adoptat proiectul de lege privind graţierea unor pedepse. În acelaşi timp, Guvernul a adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, modificarea codurilor penale.
Acest lucru s-a întâmplat în cadrul unei şedinţe de Guvern unde urma să se discute doar proiectul de buget pe anului 2017, nefiind anunţată pe ordinea de zi şi tema graţierii şi a modificării legilor penale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
