Dezbaterea publică de la Curtea Constituţională (CCR) a celor două sesizări privind conflictul juridic între puterile statului, trimise de preşedintele Iohannis şi de CSM, s-a încheiat. Reprezentanţii Parlamentului, social-democraţii Şerban Nicolae şi Eugen Nicolicea, au cerut CCR să constate că nu există niciun conflict între puterile statului. Klaus Iohannis a trimis-o pe Simina Tănăsescu, consilier prezidenţial pe probleme de constituţionalitate, să îl reprezinte.
Primii care au luat cuvântul în faţa judecătorilor constituţionali au fost reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), una dintre instituţiile care a acuzat intruziunea puterii executive în sfera competenţelor puterii judecătoreşti. Ca argumente, CSM a adus în faţa Curţii faptul că odronanţa de urgenţă nr. 13, prin care au fost dezincriminate o serie de infracţiuni din Codurile penale, a fost adoptată fără existenţa situaţiei extraordinare care să justifice emiterea acesteia.
De asemenea, au mai argumentat reprezentanţii CSM, urgenţa adoptării OUG 13 nu a fost motivată, emiterea ei nu a fost fundamentată de o analiză obiectivă, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu a putut emite un aviz referitor la actul normativ. CSM a cerut constatarea conflictului juridic de natură constituţională între Executiv şi puterea judecătorească, solicitând CCR să ia măsuri pentru ca pe viitor Guvernul să nu mai aibă atitudini anticonstituţionale.
Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a cerut, de asemenea, CCR să admită sesizarea preşedintelui Iohannis, aducând o serie de argumente în favoarea existenţei conflictului constituţional între cele trei puteri ale statului: executivă, legislativă şi judecătorească. Un prim argument a fost acela că deţinătorul suprem al puterii legislative este Parlamentul, în vreme ce Guvernul are competenţă doar în legislaţia secundară, de punere în aplicare a legilor.
”Guvernul nu poate să legifereze decât în condiţiile limitativ prevăzute în Constituţie, în două modalităţi: prin delegare de la Parlament sau în cazuri cu totul ieşite din comun. În acest caz ar putea, justificând caracterul extraordinar şi urgenţa, să reglementeze chiar şi în norme de reglementare primară, dar sub controlul Parlamentului (…) Apreciem că Guvernul când a adoptat acest act normativ, când a decis să legifereze la nivel primar, nu a justificat totalitatea condiţiilor restrictive prevăzute în articolul 115 din Constituţie”, a explicat Simina Tănăsescu.
Consilierul prezidenţial a cerut Curţii Constituţionale să stabilească exact condiţiile în care Guvernul poate emite acte de natură primară, adică ordonanţe simple şi de urgenţă.
Reprezentanţii Parlamentului, deputatul social-democrat Eugen Nicolicea şi senatorul PSD Şerban Nicolae, şi-au început pledoariile solicitând CCR să respingă sesizarea preşedintelui Iohannis şi pe cea a CSM şi să constate inexistenţa conflictului între puterile statului.
Eugen Nicolicea e susţinut că avizul CSM nu era obligatoriu în cazul emiterii OUG 13 şi că Guvernul are competenţa constituţională de a adopta ordonanţe de urgenţă. ”Guvernul a acţionat în interiorul competenţelor, iar dacă există erori, neconcordanţe, încălcări ale Constituţiei, ele ţin doar de neconstituţionalitatea actului. Incertitudinile invocate aici nu pot fi luate în considerare. Colaborarea loială înseamnă respectarea legii. Dacă nu ceri un aviz cuiva care nu are dreptul să îl dea, nu înseamnă cooperare neloială. Mai degrabă cel care îl solicită fără drept dă dovadă de cooperare neloială”, a declarat Nicolicea în faţa judecătorilor constituţionali.
Senatorul PSD Şerban Nicolae şi-a început pledoaria printr-un atac la adresa lui Klaus Iohannis, dar preşedintele CCR, Valer Dorneanu, i-a atras atenţia să dea dovadă de respect şi să se rezume exclusiv la argumente juridice.
Nicolae a spus că nu a identificat niciun element care să genereze un conflict de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi a susţinut că Parlamentul nu s-a considerat lezat de ordonanţa de urgenţă nr. 13. El a atras atenţia că, dacă se încearcă restrângerea atribuţiilor Guvernului în domeniul emiterii de OUG, aşa cum a propus Simina Tănăsescu, va veni şi rândul Curţii Constituţionale să îi fie reduse atribuţiile.
”Dacă am admite că un act e emis cu nerespectarea unor proceduri, pasul următor ar fi să facem dosare penale tuturor celor implicaţi. Am ajunge la situaţia absurdă ca toate actele CCR să atragă răspunderea penală a celor care au adoptat actele respective”, a susţinut Şerban Nicolae în faţa Curţii.
La finalul pledoariilor, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că judecătorii constituţionali se retrag pentru deliberare şi că se vor pronunţa ulterior asupra acestei speţe.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
