Liderii ţărilor din Formatul Bucureşti 9 au transmis, într-o Declaraţie comună, că susţin aderarea Ucrainei la NATO, „odată ce condiţiile o vor permite”. De asemenea, liderii din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă şi Ungaria care s-au reunit la Summitul B9 de la Bratislava au precizat că vor continua sprijinul pentru Ucraina şi ca mijloc de a preveni repetarea agresiunii Rusiei şi condamnă „în cei mai fermi termeni posibili războiul brutal, nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei”.
„Noi, liderii din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă şi Ungaria, ne-am întâlnit astăzi la Bratislava. Salutăm participarea Secretarului General al NATO la întâlnirea noastră. În timp ce războiul continuă pe continentul european, am discutat împreună despre cele mai presante ameninţări şi provocări de securitate pentru regiunea noastră şi întreaga zonă euroatlantică şi am evaluat pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius. Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional. Acesta este singurul mod de a restabili pacea şi ordinea bazată pe norme în Europa. Condamnăm în cei mai fermi termeni posibili războiul brutal, nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei. Ucraina are dreptul legitim de a se apăra împotriva acestei agresiuni, în conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv Carta ONU. Rusia trebuie să înceteze atacurile sale continue asupra populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, deportarea copiilor şi violenţa sexuală în cadrul conflictului”, arată textul Declaraţiei.
Liderii ţărilor din Formatul Bucureşti 9 mai precizează că „responsabilii pentru crima de agresiune, toate atrocităţile şi crimele de război trebuie traşi la răspundere”.
„Susţinem instituirea unui mecanism juridic adecvat pentru a asigura răspunderea pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Vom continua să ajutăm Ucraina să ajungă la o soluţie paşnică definită de propriile sale condiţii, atât timp cât este necesar, inclusiv prin sprijin militar, financiar şi umanitar. Ţările noastre au oferit protecţie celui mai mare număr de refugiaţi ucraineni. Cerem Rusiei să înceteze imediat ostilităţile şi să îşi retragă necondiţionat forţele de pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, îi condamnăm pe toţi cei care facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei, inclusiv Belarus. Rămânem hotărâţi să susţinem presiunea internaţională asupra Rusiei, inclusiv prin sancţiuni. Cerem ferm Belarusului să îşi înceteze complicitatea la agresiunea rusă care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”, conform sursei citate.
„NATO a reacţionat decisiv la deteriorarea drastică a securităţii euroatlantice cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, mai arată documentul.
„Am sporit prezenţa militară aliată pe Flancul Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră şi ne întărim substanţial postura de descurajare şi de apărare înaintată, ca măsuri defensive. Rusia este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii Aliaţilor şi trebuie să fim pregătiţi că va rămâne aşa. Angajamentul NATO de a proteja fiecare centimetru din teritoriul aliat şi faţă de Articolul 5 este de neclintit. Ne aşteptăm ca Summitul de la Vilnius să întărească şi mai mult postura de apărare a NATO pe Flancul Estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune. În special, incluzând avansarea Apărării Înaintate cu forţe robuste pe teren, multi-domeniu şi gata de luptă, inclusiv brigăzi în domeniul terestru, acolo unde este necesar, prepoziţionarea echipamentelor şi stocurilor, întăriri disponibile rapid, comandă şi control şi structuri de forţă adecvate scopului şi îmbunătăţirea sau extinderea infrastructurii relevante, inclusiv extinderea sistemului de conducte al NATO (NATO Pipeline System.)”, potrivit Declaraţiei comune.
De asemenea, liderii ţărilor din Formatul Bucureşti 9 mai spus că recunosc „în special importanţa îmbunătăţirii apărării aeriene şi antirachetă integrate pe o bază de rotaţie continuă pentru securitatea Flancului Estic”.
„Susţinem noile planuri regionale ale NATO ca piatră de temelie a apărării noastre colective modernizate şi solicităm tuturor Aliaţilor să aloce forţe şi capacităţi acestor activităţi. Rusia şi alţi actori autoritari şi concurenţi strategici, şi cei prin care acţionează, precum şi actori nestatali, folosesc atacuri hibride pentru a-şi avansa obiectivele. Ei caută să exploateze deschiderea, interconectarea şi digitalizarea noastră încercând să interfereze în procesele, instituţiile noastre democratice, promovând campanii de dezinformare. Scopul lor este să submineze încrederea în societăţile noastre, instrumentalizând chestiuni sensibile din punct de vedere politic, desfăşurând activităţi maligne în spaţiul cibernetic sau manipularea aprovizionării cu energie. Aceşti actori maligni abuzează şi de fluxurile migratorii. Toate aceste activităţi au devenit mai agresive, coordonate şi menite să ne submineze unitatea, coeziunea, securitatea şi stabilitatea”, conform sursei menţionate.
Aceştia mai afirmă că vor spori şi investi mai mult, atât individual cât şi colectiv, „în capacitatea noastră de a ne pregăti, descuraja şi apăra, în toate domeniile şi în conformitate cu abordarea de tip 360 de grade a NATO”.
„Toate acţiunile noastre trebuie să aibă alocate resurse adecvate şi la dispoziţie. Ne aşteptăm ca angajamentul de investiţii în apărare de la Vilnius să prevadă că 2% din PIB pentru apărare este un minimum, nu un plafon, şi încurajăm toţi aliaţii să facă acest lucru. Ne vom coordona activităţile pentru a ne extinde în continuare capacităţile de producţie de apărare şi pentru a ne consolida capacităţile şi a ne asigura aprovizionarea adecvată. Urăm bun-venit Finlandei ca nou membru al Alianţei şi sprijinim pe deplin Suedia ca să devină membru cu drepturi depline în curând. Aderarea lor întăreşte şi mai mult Alianţa şi face regiunea Mării Baltice, precum şi întreaga regiune euroatlantică, mai sigură. Începând din februarie 2022, NATO şi-a intensificat semnificativ asistenţa acordată Ucrainei, reflectând nevoile Kievului. Summitul de la Vilnius va consolida şi mai mult sprijinul nostru politic şi practic pentru Ucraina. Ne propunem un pachet de sprijin mai robust, multianual şi mai cuprinzător pentru Ucraina, care să-şi consolideze capacităţile de apărare inclusiv prin implementarea standardelor NATO şi creşterea interoperabilităţii cu NATO”, mai arată Declaraţia comună.
Aceştia se angajează să continue consolidarea capacităţii Ucrainei de a se apăra şi de atenua catastrofa umanitară.
„Vedem meritul propunerii mai multor Aliaţi de a înfiinţa un Centru comun de analiză, instruire şi educaţie cu Ucraina, cu sediul în Polonia. Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei, vom continua sprijinul nostru puternic pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a se apăra şi de a atenua catastrofa umanitară. Aceste eforturi sunt complementare celor care oferă asistenţă militară bilaterală, inclusiv prin Grupul de contact pentru apărare al Ucrainei condus de SUA. Ucraina este parte integrantă a zonei euroatlantice şi securitatea sa este interconectată cu cea a Aliaţilor. Susţinem cu fermitate aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei şi reiterăm decizia de la Bucureşti din 2008 conform căreia Ucraina va deveni membră a NATO. În acest sens, ne aşteptăm ca, la Vilnius, să ne ridicăm relaţiile politice cu Ucraina la un nou nivel şi să lansăm o nouă direcţie politică care să ducă la aderarea Ucrainei la NATO, odată ce condiţiile o vor permite. Vom continua sprijinul nostru pentru Ucraina pe această cale, şi ca mijloc de a preveni repetarea agresiunii Rusiei. Încurajăm Ucraina să-şi continue reformele, în conformitate cu toate principiile Cartei privind un parteneriat distinct între Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Ucraina. Recunoaştem că reformele sunt esenţiale pentru a promova progresul Ucrainei pe calea aderării la UE şi NATO. Vom continua eforturile noastre de a evalua şi adapta abordarea NATO faţă de Rusia”, potrivit sursei amintite.
„Recunoaştem pe deplin importanţa strategică a regiunilor Mării Baltice, Mării Negre şi Balcanilor de Vest pentru Alianţă”, arată Declaraţia comună
În Declaraţia Liderilor Formatului Bucureşti 9 e precizat că aceste ţări vor continua să sporească sprijinul NATO pentru Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova pentru „a le consolida integritatea şi rezistenţa împotriva oricărei influenţe maligne”.
„În acest sens, felicităm Republica Moldova pentru eforturile depuse de a menţine stabilitatea şi de a avansa reformele pe calea europeană. La Summitul NATO de la Vilnius ne aşteptăm să ne intensificăm cooperarea şi cu ţările care au idei similare şi în special cu partenerii din Indo-Pacific şi cu UE în abordarea unei game largi de provocări comune. Contăm pe rolul responsabil al Chinei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Orice acordare de ajutor letal din partea Chinei agresorului rus ar fi inacceptabilă şi ar prelungi conflictul şi ar adânci instabilitatea globală. Credem cu tărie că Summitul de la Vilnius va fi un succes istoric. Alianţa este mai puternică şi mai unită ca niciodată. Noi, ţările din Formatul Bucureşti 9, vom continua să lucrăm neobosit pentru a ne întări şi mai mult unitatea şi solidaritatea, legăturile transatlantice puternice şi a ne consolida securitatea, apărarea şi stabilitatea în regiunea euroatlantică. Vom continua să facem eforturi pentru pace, securitate şi stabilitate în întreaga regiune euroatlantică”, conchide documentul semnat de liderii Formatului Bucureşti 9.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
