Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în 24 februarie în legătură cu sesizarea PSD vizând nominalizarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier, în aceeaşi zi Cabinetul Orban ll urmând să primească votul de învestitură.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Conform anunţului CCR, şedinţa este programată în 24 februarie, la ora 11,00, vizând cererile preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului de soluţionare a conflictului dintre Preşedintele României şi Parlament.

În aceeaşi zi, la ora 16.00, este programată şedinţa Camerelor reunite în care Guvernul Orban ll ar urma să primească votul de învestitură.

PSD a anunţat că îşi va stabili strategia la vot în funcţie de decizia CCR. 

Curtea Constituţională a fost sesizată în 10 februarie de către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului cu privire la conflictul juridic Parlament - Preşedinte legat de nominalizarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier. Conform textului sesizării conflictul  de natură constituţională constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui.

 

”Conflictul juridic de natură constituţională constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor Preşedintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţia României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru, prin  Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 6 februarie 2020,  cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a următoarelor principii sau dispoziţii constituţionale: 1. principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); 2. obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I;  3. obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a”, se arată în textul sesizării.

În opinia PSD, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. 

”Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României  încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la  „alegeri anticipate””, se arată în sesizare.

Preşedintele Klaus Iohannis este acuzat că încalcă dispoziţiile art. 89 alin. (1) din  Constituţia României, republicată, declarând deschis că are ca scop „alegeri anticipate”, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile

Articolul invocat  prevede, dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, susţine PSD.
 
”Rezultă că Preşedintele României şi-a îndeplinit în mod discreţionar, abuziv, prerogativele înscrise în art. 85 alin. 91) şi 103 alin. (1) din Constituţia României, republicată, încălcând astfel principiul cooperării loiale, dimensiune a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.  Totodată, acesta nesocoteşte  propriile atribuţii înscrise la  art. 80 alin. (2) din legea fundamentală, în componentele referitoare la obligaţia sa de a veghea la respectarea Constituţiei, de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice şi de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, şi deturnează de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114           alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113.     Totodată, în vederea soluţionării conflictului de natură constituţională, vă solicităm să dispuneţi conduita în acord cu prevederile constituţionale faţă de care autorităţile publice trebuie să se conformeze”, se arată în finalul sesizării.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.