Proiectul de modificare a statutului judecătorilor şi procurorilor, iniţiat de către Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit căruia preşedintele şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi a procurorului general a fost amânat marţi de Comisia juridică a Senatului., din cauză că iniţiatorul a fost absent.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Decizia de amânare a dezbaterii iniţiativei lui Călin Popescu Tăriceanu a fost luată cu şase voturi din partea partidelor din arcul guvernamental (PSD, ALDE, UDMR), în vreme ce opoziţia, PNLşi USR, a votat împotrivă.

De asemenea, Comisia juridică a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să spună dacă îşi menţine avizul negativ la adresa iniţiativei legislative.

Totodată, senatorii jurişti i-au solicitat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să vină pe 28 martie la comisie şi să spună dacă susţine iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu.

În Comisia juridică, senatorii PNL şi USR au solicitat dezbaterea iniţiativei legislative chiar dacă Tăriceanu este absent.

”Să facem abstracţie că iniţiatorul este vremelnic preşedintele Senatului. Proiectul este vechi, nu văd de ce să amânăm doar pentru că iniţiatorul este preşedintele Senatului. Avem aviz negativ de la CSM, care menţionează că procedura de numire a şefilor ICCJ aşa cum o vede iniţiatorul ar fi neconstituţională. Tot CSM solicită păstrarea acestui atribut în fişa postului preşedintelui. Şi Guvernul a dat punct de vedere negativ şi inclusiv preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a pronunţat împotrivă, solicitând senatorilor PSD un vot de respingere anul trecut”, a declarat senatorul PNL Alina Gorghiu.

Reprezentantul USR în Comisia juridică, senatorul George Dîrcă, a spus că partidul din care face parte împărtăşeşte punctul de vedere al colegilor liberali.

”Avizul CSM a venit de mai bine de un an, nu avem nevoie de un alt aviz pe ideea să solicităm câte un aviz până vine unul favorabil. E un proiect care a primit atâtea critici de constituţionalitate în avizul CSM încât rar mi-a fost dat să văd. Toate avizele sunt negative, nu văd de ce am amâna dezbaterea”, a declarat Dîrcă.

Vicepreşedintele Senatului, liberala Iulia Scântei, prezentă la dezbaterile comisiei juridice, a declarat şi ea că nu consideră oportună o nouă solicitare de aviz din partea CSM.

”O să ne trezim că noul aviz va fi la fel, o să mai cerem un nou aviz. Noul aviz nu are cum să fie altfel, chiar dacă s-a schimbat parţial componenţa CSM. Principalul argument al iniţiatorului nu a fost menţinerea echilibrului puterilor statului, ci proiectul are ca scop distrugerea acestui echilibru”, a declarat Scântei.

Propunerea opoziţiei de dezbatere a iniţiativei în lipsa lui Călin Popescu Tăriceanu nu a mai fost supusă la vot. Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, a propus amânarea pentru 28 martie, iar propunerea sa a fost votată de senatorii PSD, ALDE şi UDMR.

Potrivit proiectului de lege, preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedurile de numire a procurorilor-şefi DNA, DIICOT şi procurorului general al României, aceştia fiind desemnaţi de către CSM. 

”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", prevede proiectul de lege.

Revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general.

În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

Totodată, potrivit proiectului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei.

Potrivit legisaţiei în vigoare, preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM.

Proiectul de lege, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu a fost adoptat tacit, anul trecut, de Camera Deputaţilor, iar Senatul este for decizional în acest caz.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.