Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, condusă de către deputatul PSD Eugen Nicolicea, a respins luni cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la legea 303/204 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Principala modificare făcută la finalul anului trecut la această lege de către Comisia specială pentru legile justiţiei a fost că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea face în numirea acestora.
Comisia juridică a respins cererea de reexaminare cu 13 voturi ”pentru” şi 6 ”împotrivă”.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Legii 303/204 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Preşedintele precizează că legea transmisă la promulgare ridică probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar. De asemenea, prin conţinutul lor normativ, unele dintre reglementări sunt lipsite de coerenţă şi previzibilitate întrucât nu sunt corelate nici cu alte dispoziţii ale legilor ce compun „pachetul legislativ” în materie de reformă în justiţie, putând afecta exigenţele constituţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar, subliniază şeful statului.
De asemenea, pe data de 25 martie, Comisia specială care a modificat legile justiţiei a dat raport de admitere pentru Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Cu o zi în urmă, comisia condusă de Florin Iordache a dat raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).
Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.
Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.
Cererea de rexaminare va intra luni la votul din Camera Deputaţilor, care este prima Cameră sesizată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
