Comisia Europeană menţine MCV pentru România, precizând că, de la ultimul raport, din noiembrie 2018, a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră. De asemenea, evoluţia situaţiei în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Comisia Europeană afirmă, în raport, că au existat situaţii în care Secţia specială pentru investigarea magistraţilor a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Documentul invocă drept argument pentru utilizarea Secţiei speciale ca instrument de presiune politică ancheta declanşată împotriva unor oficiali CE, iar dosarul deschis Laurei Codruţa Kovesi în perioada candidaturii pentru postul de procuror şef european constituie exemplul pentru suspiciunea privind lipsa de obiectivitate. Comisia Europeană afirmă, însă, în comunicatul referitor la raportul MCV, că progresele înregistrate de Bulgaria sunt suficiente pentru a considera îndeplinite angajamentele asumate în momentul aderării la UE. Decizia finală privind ridicarea MCV va fi luată după consultarea Consiliului UE şi a PE. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, marţi, o reacţie la Raportul MCV, în care face referire la împrejurările dificile în care procurorii şi-au desfăşurat activitatea, dar şi la atacurile împotriva activităţii lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil şi posibilitatea punerii la îndoială a autorităţii deciziilor definitive. ”Constatând că rezultatele activităţii în combaterea corupţiei la nivel înalt rămân solide, raportul remarcă semne că presiunea continuă la care au fost supuse instituţiile cheie în combaterea corupţiei”, a transmis DNA. La rândul său, preşedintele USR, Dan Barna, s-a referit, marţi, la Raportul MCV, spunând că va fi o provocare pentru viitorul guvern cum "repară" Justiţia şi cum vor fi respectate observaţiile MCV, precizând că în acest domeniu lucrurile au mers "din prost în mai prost".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Raport MCV: Secţia specială pentru investigarea magistraţilor a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa / Ancheta vizând oficiali CE şi dosarul lui Kovesi, invocate
CITEȘTE ȘI CE, despre raportul MCV privind Bulgaria: Progresele înregistrate, suficiente pentru a considera îndeplinite angajamentele asumate în momentul aderării la UE. Decizia finală privind ridicarea MCV, după consultarea Consiliului UE şi a PE

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU Privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare

UPDATE 18:54 - Birchall, despre Raportul MCV: Din punct de vedere al activităţii MJ, pe mandatul meu, se remarcă într-o manieră pozitivă demersurile promovate. Am contribuit să nu ajungem la activarea Articolului 7; ne-a trecut glonţul pe la ureche

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a declarat, marţi, referindu-se la Raportul MCV, că, deşi personal o amărăşte acest raport, din punct de vedere al activităţii MJ, pe mandatul său, se remarcă într-o manieră pozitivă demersurile pe care le-a promovat. ”Prin toată activitatea pe care am avut-o la Ministerul Justiţiei, am contribuit să nu ajungem la activarea Articolului 7. Ne-a trecut glonţul pe la ureche”, a spus ministrul. Ea a anunţat convocarea Comisiei naţionale MCV, recomandând fiecărei instituţii să îşi facă propria analiză.

Birchall a spus că raportul are în vedere perioada noiembrie 2018 - până în prezent.

”Sigur că ne-am fi dorit cu toţii un raport mai bun. Am luat notă de evaluarea Comisiei Europene privind stadiul îndeplinirii celor 12 recomandări din raportul din ianuarie 2017 şi a celor 8 recomandări suplimentare din raportul din noiembrie 2018. Raportul recunoaşte îndeplinirea doar a două recomandări din cele 12 formulate în 2017, cea privind activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, şi cea referitoare la modul de implementare de către ANI a sistemului informativ PREVENT. Se recunoaşte totodată continuarea progreselor în cadrul recomandărilor nr 3 şi nr. 5 din 2017. Raportul este critic în ceea ce priveşte cele opt recomandări formulate cu ocazia raportului MCV din noiembrie 2018. Tonalitatea raportului distinge clar două perioade: noiembrie 2018 - aprilie 2019, prima perioadă, şi respectiv aprilie 2019 - prezent, a doua perioadă”, a spus Birchall.

UPDATE 17:52- Agenţia Naţională de Integritate despre Raportul MCV: Arată că sistemul de prevenire a conflictelor de interese în achiziţiile publice – PREVENT – „rămâne pe deplin operaţional”; exprimă îngrijorări cu privire la cadrul legislativ

Agenţia Naţională de Integritate remarcă faptul că Raportul MCV dat publicităţii marţi apreciază că sistemul de prevenire a conflictelor de interese în achiziţiile publice – PREVENT – „rămâne pe deplin operaţional”, ânsă exprimă îngrijorări cu privire la cadrul legislativ în materie de integritate.

”Raportul publicat astăzi de către Comisia Europeană cu privire la progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), arată că sistemul de prevenire a conflictelor de interese în achiziţiile publice – PREVENT – „rămâne pe deplin operaţional”, acesta acţionând ca un „element important de descurajare”. Documentul remarcă faptul că în cei doi ani de funcţionare, sistemul a analizat 33.384 proceduri de achiziţie publică, emiţând 100 de avertismente de integritate privind potenţiale contracte de achiziţii publice cu o valoare totală de 243 milioane euro”, indică ANI într-un comunicat.

„În sens mai larg”, arată raportul, „bilanţul ANI în ceea ce priveşte investigarea cazurilor de incompatibilitate şi de conflicte de interese de natură administrativă a rămas constant”.

În ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii administrative, raportul precizează faptul că Agenţia Naţională de Integritate utilizează fondurile europene pentru îmbunătăţirea instrumentelor IT folosite în activitatea inspectorilor de integritate. Tot la acest capitol este menţionat şi proiectul „LINC”, al cărui scop este creşterea capacităţii administraţiei publice centrale şi a Parlamentului de a identifica, sancţiona şi preveni incidentele de integritate.

UPDATE 17:32 - DNA, despre raportul MCV: Constatând că rezultatele activităţii în combaterea corupţiei la nivel înalt rămân solide, raportul remarcă semne că presiunea continuă asupra instituţiilor cheie în combaterea corupţiei

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, marţi, o reacţie la Raportul MCV, în care face referire la împrejurările dificile în care procurorii şi-au desfăşurat activitatea, dar şi la atacurile împotriva activităţii lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil şi posibilitatea punerii la îndoială a autorităţii deciziilor definitive. ”Constatând că rezultatele activităţii în combaterea corupţiei la nivel înalt rămân solide, raportul remarcă semne că presiunea continuă la care au fost supuse instituţiile cheie în combaterea corupţiei”, a transmis DNA.

”Raportul remarcă faptul că, de la ultima evaluare ce a avut loc în noiembrie 2018, în pofida faptului că Direcţia Naţională Anticorupţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au continuat să investigheze şi să sancţioneze faptele de corupţie la nivel înalt, demonstrând profesionalism în împrejurări foarte dificile, atacurile împotriva activităţii lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil şi posibilitatea punerii la îndoială a autorităţii deciziilor definitive ridică probleme asupra sustenabilităţii rezultatelor în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt”, a transmis, marţi, DNA, printr-un comunicat.

Sursa citată precizează că, deşi constată că rezultatele activităţii în combaterea corupţiei la nivel înalt rămân solide, ”raportul remarcă însă semne că presiunea continuă la care au fost supuse instituţiile cheie în combaterea corupţiei, între care D.N.A., a avut un impact negativ”.

”Un exemplu se referă la modificările aduse legilor justiţiei ce au inclus schimbări majore cu privire la cerinţele de vechime, cu impact asupra capacităţii D.N.A. de a funcţiona. Documentul apreciază conducerea D.N.A. pentru faptul că a reuşit cu succes să menţină activitatea instituţiei, dar observă că natura provizorie a numirilor interimare la vârful instituţiilor judiciare dă o notă de incertitudine şi vulnerabilitate.  Referitor la cele sus menţionate, D.N.A. îşi menţine angajamentul ferm în continuarea activităţii de combatere a corupţiei la nivel înalt, cu imparţialitate şi profesionalism”, a mai transmis DNA.

UPDATE 16:53 - Şeful interimar al Reprezentanţei CE în România: Am fi dorit să nu asistăm la o întoarcere din drum

Cristian Buchiu, şef interimar al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a declarat marţi, după ce Comisia Europeană a publicat raportul MCV, că CE este încrezătoare că autorităţile române vor da un nou impuls în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor Mecanismului de cooperare şi verificare.

Comisia Europeană a anunţat marţi că menţine MCV (Mecanismul de cooperare şi de verificare) în cazul României, după ce a constatat o involuţie faţă de progresele din anii precedenţi şi că nu au fost puse în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă.

„Pe scurt, mesajul Comisiei: este necesar ca instituţiile cheie din România să demonstreze un angajament colectiv şi ferm în ceea ce priveşte independenţa justiţiei în România şi păstrarea echilibrului în sistemul judiciar”, a declarat Buchiu. „Suntem într-o cursă lungă. Am fi dorit să nu asistăm la o întoarcere din drum, însă rămânem încrezători că autorităţile române vor da un nou impuls în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor MCV. Salutăm eforturile întreprinse de autorităţile române începând cu iunie 2019, însă considerăm că ele trebuie dublate de măsuri concrete legislative şi administrative”.

UPDATE 16:33 - Barna, despre Raportul MCV: Nu e o surpriză şi este o provocare mare pentru următorul Guvern; va fi o provocare cum reparăm Justiţia

Preşedintele USR, Dan Barna, s-a referit, marţi, la Raportul MCV, spunând că va fi o provocare pentru viitorul guvern cum "repară" Justiţia şi cum vor fi respectate observaţiile MCV, precizând că în acest domeniu lucrurile au mers "din prost în mai prost".

Barna a fost întrebat, marţi, la finalul consultărilor pe care le-a avut cu PNL, ce părere are despre raportul MCV, spunând că acesta nu este o surpriză.

"Nu e o surpriză şi este o provocare mare pentru următorul Guvern al României. Într-adevăr, e foarte bine că am scăpat de guvernare Dăncilă, am spus încă de ieri că nu USR va fi acela care va împiedica plecarea doamnei Dăncilă, a fost şi pentru noi o prioritate, am ajuns şi suntem, sper eu, la un timp foarte scurt până când acest guvern va deveni istorie la propriu, dar efectele sunt unele foarte, foarte complexe şi va fi o provocare cum reparăm justiţia şi cum respectăm, de aceea este capitolul unu în propunerea noastră de acord politic, este exact respectarea şi conformarea cu observaţiile MCV pentru că într-adevăr lucrurile au mers din prost în mai prost de câţiva ani pe acest domeniu”, a afirmat Dan Barna.

Comisia Europeană a adoptat marţi raportul privind evoluţia situaţiei din România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, în contextul angajamentelor asumate de această ţară în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV”, se arată într-un comunicat al CE.

Raportul publicat astăzi face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent. În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să îşi exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autorităţile române cu privire la evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră.

Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV.

Evoluţia situaţiei în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019, Comisia a trebuit să informeze autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în cadrul MCV.

Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări şi în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia aşteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât şi de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcţie, vor trebui luate măsuri concrete legislative şi administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru.

Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susţinute ale României de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român şi al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului şi aşa cum a subliniat şi Consiliul, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă aplicabile României.

În ianuarie 2017, Comisia a realizat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existenţă a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent şi a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări care, odată îndeplinite, ar fi fost suficiente pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea recomandărilor respective într-o manieră ireversibilă, dar şi de condiţia ca evoluţia situaţiei să nu invalideze progresele realizate.

Între timp, Comisia a efectuat două evaluări ale progreselor realizate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat şi o încetinire a ritmului reformelor în cursul anului 2017. Comisia a avertizat cu privire la riscul redeschiderii unor obiective pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase îndeplinite. Aceleaşi preocupări au fost exprimate şi de Consiliu.

În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situaţia evoluase de aşa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării. Drept urmare, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV şi au fost formulate opt recomandări suplimentare. Raportul a îndemnat instituţiile-cheie din România să îşi demonstreze angajamentul ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupiei şi să restabilească capacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres. Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au susţinut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezoluţie în care invocă necesitatea cooperării şi riscurile la adresa statului de drept. În Concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.

Raportul publicat astăzi face un bilanţ al situaţiei din România din noiembrie 2018 până în prezent cu privire la toate recomandările formulate de Comisie. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă o analiză detaliată realizată pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autorităţile române.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.