Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, la AmCham CEO Business Forum, că pentru prima oară, România a evitat prin investiţii majore în infrastructură, să nu intre într-o recesiune economică anul trecut şi, după cum ne arată cifrele, anul acesta va avea cea de-a doua creştere economică din Europa.
”Automat, importăm o inflaţie pe care nu ne-o dorim, chiar dacă inflaţia a început să se stabilizeze în Europa şi am văzut că sunt în acest moment în deficite excesive aproape 12 state din Uniunea Europeană din cele 27. Pentru prima oară, România a evitat prin investiţii majore în infrastructură, să nu intre într-o recesiune economică anul trecut şi, după cum ne arată cifrele şi de la finanţe, dar şi de la Banca Mondială şi de la Comisie, România anul acesta va avea cea de-a doua creştere economică din Europa, deci automat nu va intra sub nicio formă în recesiune”, a spus premierul în cadrul evenimentului.
El a mai arătat că nu ştiu dacă pe primul trimestru vor avea o creştere economică bazată, ca şi anul trecut, pe investiţii, dar este posibil să fie deja un mixt între investiţii şi consum, ţinând cont de faptul că pensiile s-au mărit cu 13,8% iar persoanele vârstnice - 80% din sumele pe care le primesc le întorc în consum imediat şi automat aceşti bani se multiplică”.
Şeful Executivului a mai spus că cea mai bună veste este că la Ministerul Transporturilor, unde ”avem pe programe multianuale aproximativ 271 de miliarde”.
Toate contractele sunt semnate contractele şi sunt în derulare. Din PNRR, din cele 24 de miliarde până acum contractate, ba nu, nu din PNRR, din exerciţiu financiar actual, din cele 46 de miliarde de euro, 24 de miliarde de euro sunt contractate. 10 miliarde de euro sunt numai la Ministerul Transporturilor. Ştim cu toţii că marea infrastructură se multiplică cel mai repede în economie”. a subliniat Ciolacu.
Premierul a mai afirmat că avem această mare discrepanţă, avem cei mai buni IT-işti din Europa, companiile americane au cei mai mulţi angajaţi din Europa, în România şi avem un sistem de digitalizare a sistemului public undeva în trecut.
”Este, de fapt, cea mai mare provocare. Este o discrepanţă atât de mare: ceea ce produce România, ceea ce produc IT-iştii din România şi ceea ce se întâmplă în sistemul public. Şi indiferent de câte probleme şi ce presiune va fi - şi asupra mea şi a domnului ministru - vom duce la capăt, pentru prima oară după 30 şi de ani, digitalizarea ANAF. Este inuman pentru un guvern să i se ceară să ia decizii în timp real şi să nu aibă niciodată, să nu aibă niciun soft care să analizeze date în ceea ce priveşte riscul fiscal. La fel cum am dublat sumele la Casa de Sănătate, de la aproape 5-6 miliarde de euro, am ajuns la aproape 12 miliarde de euro cheltuieli prin Casa de Sănătate, aproximativ 1.000.000.000 euro lunar. Şi în continuare, cu toţii vedem la televizor ştirile, când intri în spital, că nu sunt bani de medicamente”, a spus Ciolacu.
Prim-ministrul a precizat că asta se întâmplă pentru că încă România nu are o digitalizare a Casei Naţionale de Sănătate şi că ”ministrul sănătăţii nu poate lua o decizie în cunoştinţă de cauză, unde se scurg banii publici şi de ce se întâmplă acest lucru”. ”Încă nu avem în programele naţionale ţinte foarte clare: de ce cheltuim aceşti bani şi de ce investim? E foarte greu şi cred că numai datorită implicării dumneavoastră, investiţiilor dumneavoastră şi a românilor, care sunt foarte inventivi, foarte aplicaţi şi foarte destoinici - aş putea spune - România a rezistat să aibă 10 prim-miniştri în 10 ani, să aibă vreo 20 de miniştri ai transporturilor în 10 ani, să aibă vreo 12 miniştri ai sănătăţii în 10 ani. Nu se poate. Trecem la o etapă consolidată. Nu se poate crea un parteneriat solid între mediul de afaceri şi Guvernul României, dacă, de această dată, nu vom avea o stabilitate politică şi guvernamentală”, a arătat premierul.
Şeful Executivului a mau declarat că există o stabilitate în administraţia locală predictibilă din 4 în 4 ani, dar nu mai putem continua aşa.
”În România, cu ce provocări regionale, de securitate, în domeniul energiei, în economie, la ce provocări sunt în Europa, cu aceste transformări şi modificări de fond, legislative şi de viziune, nu poate aborda noul exerciţiu financiar decât cu o stabilitate politică importantă în interior. Este evident că după data de 9 iunie, după alegerile europarlamentare, Europa, noua Comisie, Parlamentul European, Consiliu European vor avea o nouă viziune. Europa nu poate continua aşa şi cu măsurile luate la un moment dat corecte pentru vremurile acelea. România, în continuare, Europa, dacă va merge cu ce a decis acum 5 ani la începutul exerciţiului, după alegerile europarlamentare, va transforma Europa într-un muzeu. Undeva trebuie găsit echilibrul”, a arătat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
