Curtea Constituţională a decis, miercuri, că unele prevederi din obiecţia formulată de către preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea cetăţeniei sunt neconstituţionale. Astfel, judecătorii Curţii au constatat că sintagma „este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei” din actul normativ este lipsită de claritate şi previzibilitate, întrucât din cuprinsul legii criticate, nu reiese dacă această perioadă de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu.
„În esenţă, cu privire la soluţia de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că dispoziţiile art.I din Legea pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei române nr. 21/199 nu oferă suficiente repere pentru ca destinatarii normelor – autorităţile competente în domeniul cetăţeniei – să le poată aplica, sub aspectul calculului termenului de 10 ani. Sintagma „este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei” din cuprinsul art. I din legea criticată este lipsită de claritate şi previzibilitate, întrucât din cuprinsul legii criticate, nu reiese dacă această perioadă de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu, mai ales prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 21/1991 care fac trimitere la lit. a) a alin. (1), fără a distinge cu privire la vreo ipoteză din cele reglementate”, arată comunicatul de presă al CCR.
Totodată, Curtea a constatat că lipsa de claritate şi previzibilitate a art.I din legea supusă controlului de constituţionalitate determină şi nesocotirea principiilor constituţionale ale cetăţeniei consacrate de art. 5 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică, mai arată sursa citată.
Pe 22 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea Legii cetăţeniei care permite obţinerea cetăţeniei române de către cetăţenii străini căsătoriţi cu un cetăţean român dacă aceştia convieţuiesc în străinătate de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei şi începlinesc şi celelalte condiţii impuse de lege.
În opinia şefului statului, prevederea este lipsită de claritate şi precizie şi nu reiese dacă perioada de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu.
De asemenea, contravine prevederii conform căreia dacă cel care solicită cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul.
„Este neclar şi dacă prin completarea dispoziţiei menţionate termenul de 10 ani de convieţuire în străinătate se raportează la momentul unei căsătorii încheiate potrivit legii române sau încheiate potrivit legii statului cetăţeanului străin sau a unui stat terţ, situaţie ce poate ridica problema recunoaşterii sale în România”, mai argumentează Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
