Curtea Constituţională a decis, miercuri, că legea care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor la Parlament, prin intermediul căreia deputaţii şi senatorii publică informaţii referitoare la întâlnirile dintre aceştia şi persoanele terţe, care îşi manifestă, din proprie iniţiativă, interesul pentru o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară este constituţională şi nu contravine principiilor separaţiei puterilor în stat şi egalităţii în drepturi, iar sesizările AUR şi S.O.S. România pe acest proiect au fost respinse, cu unanimitate de voturi.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Curtea Constituţională anunţă că, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor şi S.O.S. România şi de senatori aparţinând Grupului parlamentar ale Alianţei pentru Unirea Românilor şi a constatat că Legea pentru modificarea art.12 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate. Curtea Constituţională a statuat că legea criticată nu contravine exigenţelor constituţionale impuse de respectarea principiului legalităţii în elaborarea actelor normative.

”Prin conţinutul său normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament, ea nu contravine principiilor separaţiei puterilor în stat (art.1 alin.4) şi nici egalităţii în drepturi (art.16). De asemenea, ea nu încalcă cerinţele constituţionale privind calitatea legii (art.1 alin.5) şi nici caracterul oficial al limbii române (art.13) şi nu contravine dispoziţiilor din Constituţie privind rolul Parlamentului (art.61) şi mandatul reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor (art.69)”, subiniază CCR.

Curtea arată, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care au privit respectarea normelor de tehnică legislativă în elaborarea expunerii de motive a propunerii legislative, a dispoziţiilor constituţionale privind avizul Consiliului Legislativ şi a procedurii de adoptare a legii, că modificările operate prin legea criticată se reflectă în conţinutul expunerii de motive.

În plus, Consiliul Legislativ a comunicat avizul său favorabil, iar în forma legii au fost preluate unele observaţii cuprinse în aviz;

”Aspectele privind încălcarea termenelor în procedura de adoptare a legii vizează aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanţă constituţională, în timp ce dezbaterea liberă a soluţiilor legislative şi schimbul de idei în Parlament, ca bază a democraţiei, nu au fost afectate”, precizează CCR.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că statutul juridic specific al deputaţilor şi senatorilor nu justifică, per se, o diferenţă de tratament juridic în raport cu celelalte categorii de persoane cărora li se aplică regulile privind transparenţa în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

”Reglementarea RUTI la Parlament, sub forma unei platforme publice, accesibilă online, prin intermediul căreia deputaţii şi senatorii publică informaţii referitoare la întâlnirile dintre aceştia şi persoanele terţe, care îşi manifestă, din proprie iniţiativă, interesul pentru o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, reflectă flexibilitate în redactarea unor norme suple, fără a afecta exigenţele constituţionale de claritate a legii şi caracterul oficial al limbii române”, arată CCR.

De asemenea, Curtea mai afirmă că stabilirea obligaţiilor deputaţilor şi senatorilor de a se înregistra în RUTI şi de a publica informaţii referitoare întâlnirile cu persoanele terţe în legătură cu o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, nu alterează rolul fundamental al parlamentarilor de a fi în serviciul poporului, concretizat la nivelul legii criticate inclusiv prin instituirea obligaţiei menţinerii unui dialog deschis şi echitabil cu cetăţenii, respectiv cu persoanele terţe, pe problemele care îi interesează şi care rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar. Decizia este definitivă şi general obligatorie.

În septembrie, plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului a votat un proiect de lege de modificare a Statutului deputaţilor şi al senatorilor, în sensul introducerii unor reguli de transparenţă şi acces corect la dezbateri şi decizii la nivelul parlamentarilor prin menţionarea, de către aceştia, de fiecare dată, într-o platformă dedicată şi disponibilă publicului larg (Registrul Unic al Transparenţei Intereselor - RUTI), a întâlnirilor avute cu persoane terţe pe marginea modificării/completării unor iniţiative legislative.

 
 
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.