Plenul Curţii Constituţionale s-a reunit miercuri, de la ora 10.00, în şedinţă publică, pentru a judeca sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind legislaţia electorală, atât în privinţa alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, cât şi a numărului minim de semnături necesare candidaţilor la primării.
Zegrean, înainte de şedinţa CCR pe tema alegerii primarilor: Cine ia mai multe voturi, ăla câştigă
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, înainte de şedinţa CCR în care se analizează legislaţia electorală, atât în privinţa alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, cât şi a numărului minim de semnături necesare candidaţilor la primării, că acela care primeşte mai multe voturi, acela câştigă.
Întrebat ce înseamnă cel mai mare număr de voturi exprimate, aşa cum scrie acum în Constituţie, Zegrean a spus: ”Spre exemplu, trei mai mare decât doi, cinci mai mare decât patru, şapte mai mare decât şase”.
Întrebat dacă ne raportăm la jumătate acest cel mai mare număr de voturi exprimate, preşedintele CCR a răspuns negativ.
”Nu. Sigur că nu. Cine ia cele mai multe voturi după regula de acum, cine ia mai mult, ăla câştigă”, a spus Zegrean.
Totodată, preşedintele CCR a fost întrebat ce înseamnă reprezentativitatea în cazul alegerilor locale, Zegrean spunând că ”înseamnă că e cel mai bun dintre cei care au participat la vot”.
Acesta a mai spus că, protrivit Comisie de la Veneţia, legislaţia electorală nu trebuie schimbată cu cel puţin un an înainte de alegeri.
”Această schimbare nu ştiu dacă ar afecta într-un fel alegerile, pentru că e vorba de un tur sau două tururi, nu ştiu. Nu ştiu dacă le restrânge. Nu am făcut socoteala asta. Am avut o perioadă când s-a făcut într-un tur, când s-a făcut în două tururi. Comisia de la Veneţia spune că fiecare stat e liber să aleagă sistemul de vot”, a mai completat Zegrean.
Liviu Avram a sosit la CCR: Să aşteptăm cu încredere decizia Curţii Constituţionale
Jurnalistul Liviu Avram a declarat, miercuri, înaintea şedinţei CCR, că actuala legislaţie nu permite ca cetăţenii să aibă primari reprezentativi şi că aşteaptă cu încredere decizia Curţii Constituţionale, care judecă miercuri legislaţia electorală, atât în privinţa alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, cât şi a numărului minim de semnături necesare candidaţilor la primării.
”Să aşteptăm cu încredere decizia Curţii. M-a motivat faptul că în decembrie anul trecut toate resursele politice fuseseră deja epuizate, de a corecta această lege. Mi s-a părut incorectă şi atunci am decis să apelez la singura resursă care mai era disponibilă, resursa juridică, apelul la Curtea Constituţională”, a spus Avram, la sosirea la sediul Curţii Constituţionale.
El a mai spus că actuala legislaţie îi împiedică pe cetăţeni să aibă un primar reprezentativ, aşa cum prevede Constituţia.
”Constituţia spune că organele alese prin care poporul îşi exercită suveranitatea trebuie să fie reprezentative. Eu asta supun atenţiei Curţii, măsura în care alegerile în această manieră generează sau nu primari reprezentativi”, a mai spus Liviu Avram.
El a subliniat că o proporţie mai mică de 50% este nereprezentativă, pentru că majoritatea se află la cei care nu au votat candidatul respectiv.
”Mi se pare evident şi logic că doar majoritatea relativă, fără a fi compensată de alte instrumente sau instituţii care să asigure o decizie măcar de 50%+1 din cei care votează, nu generează instituţii reprezentative. Acum patru ani această lege nu a ieşit în evidenţă atât de tare, carenţa acestui sistem, pentru că atunci era un partid uriaş, USL, care a câştigat primari cu 40-60%, pe locul doi s-au clasat PDL cu 10-15% şi nu a părut atât de strident anomalia acestei legi. Nici eu nu m-am prins atunci cât de defect este acest sistem. Acum, când scena politică s-a echilibrat şi avem două forţe relativ egale, plus că au apărut noi partide, votul se va disipa şi mai mult. Cu atât mai mult vom avea acum primari nereprezentativi”, a spus Liviu Avram.
Sesizarea Curţii a fost făcută la finalul lunii aprilie, prin ridicarea unor excepţii de neconstituţionalitate în instanţă.
Curtea Constituţională a stabilit ca termenul pentru analiza sesizării să fie pe 4 mai, în şedinţă publică.
Dacă CCR va admite miercuri excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de Liviu Avram, Guvernul va avea la dispoziţie 45 de zile pentru a emite o OUG prin care să stabilească alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Dacă nu va face acest lucru, la expirarea celor 45 de zile, articolele neconstituţionale vor fi declarate automat nule, însă acest lucru se va întâmpla abia după data alegerilor locale, de pe 5 iunie.
Două articole din Legea alegerilor locale, printre care şi cel care prevede alegerea primarilor într-un singur tur, vor fi analizate de Curtea Constituţională, în condiţiile în care o judecătoare de la Tribunalul Bucureşti a admis o contestaţie formulată de jurnalistul Liviu Avram, după ce i-a fost respinsă candidatura ca independent la Primăria Capitalei pe motiv că, în loc de aproape 18.000 de semnături de susţinere, a depus o listă cu doar trei semnături, judecătoarea trimiţând sesizarea Curţii Constituţionale.
Articolul 50 alineatul 2 din Legea 115/2015 privind alegerile locale, impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1% din numărul alegătorilor, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături.
Odată cu contestaţia faţă de respingerea candidaturii, Liviu Avram a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alineatul 2 din Legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales.
Prin aceeaşi acţiune, Liviu Avram a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alineatul 2 din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012. În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, Parlamentul a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală.
O acţiune judiciară similară a întreprins şi PNL, care a depus în 9 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de anulare a Hotărârii de Guvern care stabileşte data alegerilor locale.
PNL a recurs la această procedură deoarece hotărârile Guvernului nu pot fi atacate direct la Curtea Constituţională.
Liberalii au ridicat şi ei o excepţie de neconstituţionalitate privind alegerile în două tururi, însă instanţa nu a admis-o motivând că nu are legătură cu cauza.
Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul oraşelor şi 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
