Curtea Constituţională (CCR) a rămas în pronunţare în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Victor Ciorbea împotriva OUG 13, în cadrul dezbaterii publice atât reprezentantul Avocatului Poporului, cât şi reprezentantul Parchetului General susţinând necesitatea constatării neconstituţionalităţii ordonanţei de urgenţă, atrăgând atenţia că, în caz contrar, aceasta ar putea intra în vigoare chiar dacă a fost abrogată de Guvern.
Reprezentanta Avocatului Poporului a susţinut în faţa judecătorilor constituţionali argumentele din sesizarea trimisă de Victor Ciorbea împotriva OUG 13 - inexistenţa situaţiei extraordinare sau a urgenţei - şi a criticat reconfigurarea infracţiunii de abuz în serviciu care, în opinia sa, încalcă jurisprudenţa CCR în materie.
De asemenea, reprezentanta Avocatului Poporului a explicat şi faptul că CCR se poate pronunţa pe fondul OUG 13, chiar dacă actul normativ nu mai este în prezent în vigoare. Ea a adus două argumente în acest sens: prevederi din Constituţie şi din legea de funcţionare a Avocatului Poporului, care nu fac distincţie între textele în vigoare şi cele care nu mai sunt în vigoare şi asupra cărora Curtea, odată sesizată, poate să se pronunţe.
La rândul său, reprezentantul Parchetului General a cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe pe fondul ordonanţei de urgenţă nr. 13, atrăgând atenţia că, în caz contrar, aceasta ar putea intra în vigoare chiar dacă a fost abrogrată de către Guvern.
”Este suficient ca OUG 14 să fie respinsă de Parlament pentru ca OUG 13 să intre în vigoare”, a explicat reprezentantul parchetului, invocând în sprijinul celor spuse legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. La alineatul (3) al articolului 64 din legea 24/2000 se prevede că ”abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament”.
Procurorul a mai explicat că necesitatea ca CCR să se pronunţe pe fondul OUG 13 derivă din chiar prevederile actului normativ, care reglementează în domeniul legii penale mai favorabile. El a explicat că normele mai favorabile, dezincriminarea unor infracţiuni, înlăturarea unor restricţii şi reducerea pedepselor ar produce efecte în cazul intrării în vigoare a OUG 13, iar o eventuală declarare neconstituţională ulterioară a ordonanţei nu ar mai avea niciun efect.
Reprezentantul Parchetului General a mai explicat că CCR este garantul respectării Constituţiei şi de aceea trebuie să facă un control efectiv, nu unul teoretic al ordonanţei de urgenţă, adică înainte ca aceasta să intre în vigoare. El a dat ca exemplu posibilitatea ca Guvernul să dezincrimineze prin ordonanţă de urgenţă omorul. ”Să presupunem că mâine dimineaţă, pentru că observ că se lucrează noaptea, se dezincriminează omorul. OUG intră în vigoare imediat, iar declararea ei drept neconstituţională ulterior nu va mai avea niciun efect deoarece va fi produs efecte. Va fi doar un control teoretic, nu unul efectiv din partea Curţii Constituţionale”, a explicat acesta.
El a mai spus că legea fundamentală interzice legiferarea prin ordonanţe de urgenţă în domeniul drepturilor fundamentale, iar OUG 13 este, din acest motiv, neconstituţţională, deoarece orice reglementare în domeniul legii penale mai favorabile este de domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale. El a invocat în acest sens dezincriminarea abuzului în serviciu în cazul adoptării de acte normative: "De exemplu, dacă un Consiliu local adoptă un act prin care copiii de cetăţenie maghiară nu mai intră în şcoli, sau homosexualii nu au acces în spitale, sau persoanele de etnie rromă trebuie să stea mai în spate în mijloacele de transport în comun, acest lucru aduce atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.
Procurorul a cerut Curţii Constituţionale nu doar să respingă OUG 13, dar şi să statueze faptul că în domeniul legii penale mai favorabile nu se poate legifera prin ordonanţe de urgenţă.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, l-a întrebat pe reprezentantul Parchetul General dacă mai poate aduce şi alte argumente în favoarea admisibilităţii judecării OUG 13 din moment ce a fost abrogată de către Guvern, altele decât ipoteza respingerii de către Parlament a OUG 14 (prin care a fost abrogată OUG 13). Procurorul a explicat că o decizie a Curţii după eventuala intrare în vigoare a OUG 13 nu ar mai avea niciun efect.
La finalul dezbaterii publice, Valer Dorneanu a anunţat că judecătorii rămân în pronunţare. Ei vor decide mai întâi dacă sesizarea Avocatului Poporului mai este admisibilă din moment ce OUG 13 a fost abrogată şi, dacă decizia va fi favorabilă, abia apoi vor intra pe fondul problemei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
