Camera Deputaţilor are plen de la ora 13.00, iar pe ordinea de zi a şedinţei figurează proiectul de lege care aduce noi reglementări la alegerile parlamentare din 6 decembrie şi care a fost votat miercurea trecută de Senat, în calitate de prim for sesizat. Comisia juridică s-a reunit tot luni, de la ora 10.10 pentru a emite un raport pe iniţiativa legislativă, iar Camera este for decizional. Dacă va fi adoptat luni, proiectul va merge la promulgare.
Pe ordinea de zi a plenului de luni mai este înscris proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei.
Senatul a adoptat, miercuri, proiectul de lege iniţiat de lideri ai PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi care aduce noi reglementări la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Comisia juridică a adoptat raportul de admitere cu amendamente cu opt voturi „pentru” şi trei abţineri. La dezbaterile din plen, senatorul Adrian Ţuţuianu a anunţat în plen că parlamentarii Pro România vor vota împotriva propunerii de lege.
Ce modificări la alegerile parlamentare propune proiectul de lege adoptat de Senat
Printre schimbările prevăzute în proiectul de lege se numără şi cele privind votul Diasporei la alegerile parlamentare.
Astfel, conform expunerii de motive a propunerii legislative, iniţiatorii apreciază că „alegatorii români cu domiciliul sau resedinţa în străinătate trebuie să se bucure de acelasi regim ca şi cei din ţară şi să aibă posibilitatea să voteze şi la o alta secţie de votare din circumscripţia electorală de care aparţin, fiind înscrişi, în acest caz, în listele suplimentare”.
Prin urmare, proiectul abrogă prevederea legii în vigoare care spune că alegătorii care şi-au schimbat domiciliul sau reşedinţa în străinătate după încheierea perioadei de înscriere în Registrul electoral votează numai la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României.
De asemenea, proiectul de lege instituie utilizarea la secţiile de votare din străinătate a listelor electorale suplimentare electronice, în mod similar cu practica de la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.
Iniţiativa legislativă mai prevede şi reducerea numărului de susţinători dublată de posibilitatea colectării acestora prin mijioace electronice, precum şi de depunerea candidaturilor prin mijloace electronice.
„Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care optează să depună listele de susţinători la birourile electorale de circumscripţie, pot depune liste de candidaţi numai dacă acestea sunt susţinute de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători”, conform proiectul de lege.
În ceea ce priveşte candidaţii independenţi, aceştia trebuie să fie susţinuţi de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 500 de alegători.
Propunerea de lege mai prevede ca imprimarea buletinelor de vot să fie făcută de către Regia Autonoma „Monitorul Oficial", astfel încât să fie asigurată o securitate mai mare a acestor documente.
În plus, proiectul conţine reglementări prin care să fie asigurată înregistrarea audio-video a operaţiunilor de numărare a voturilor, ca procedură pentru prevenirea şi depistarea rapidă a fraudelor electorale.
De asemenea, în mod similar cu alegerile prezidenţiale, pentru a răspunde nevoilor stringente de asigurare a securităţii sistemelor informatice utilizate la alegerile parlamentare şi nu numai, este urmărită asigurarea funcţionării în sediul BEC de către AEP, cu sprijinul STS, a unei infrastructuri informatice care va avea ca obiective funcţionarea Sistemului informatic de centralizare a datelor din procesele verbale privind consemnarea rezultatelor votării, precum şi funcţionarea aplicaţiilor de repartizare şi atribuire a mandatelor, stocarea în timp real a duplicatelor bazelor de date generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi a jurnalelor maşinilor pe care rulează acesta, pentru facilitarea analizei şi transparenţei acestora.
Este definită sintagma de partid politic parlamentar în acord cu decizia CCR 418/2020, partidele politice parlamentare fiind numai cele care au dobândit reprezentare parlamentară prin votul popular exprimat în alegeri.
Astfel, potrivit proiectului de lege, „în sensul prezentei legi, prin partide politice parlamentare se înţelege partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minoritalilor naţionale care, la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, au întrunit, individual sau într-o alianţă, pragul electoral şi au obţinut mandate de deputat sau de senator. Alianţele politice şi alianţele electorale care au în componenţă cel puţin un partid politic parlamentar sunt asimilate partidelor politice parlamentare”.
Deoarece numărul alegătorilor înregistraţi pentru votul prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie este foarte mic, este propusă, prin proiectul de lege, mărirea termenului de înregistrare cu încă 30 de zile.
„Deoarece mărirea termenului de înregistrare a alegătorilor prin corespondenţă nu va permite transmiterea buletinelor de vot prin corespondenţă în timp util, este propusă, prin iniţiativa legislativă, descărcarea de pe site-ul AEP, pe baza unor date de autentificare comunicate prin intermediul documentaţiei de vot prin corespondenţă.
Măsuri anti-COVID la alegerile parlamentare
La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar, persoanele acreditate, delegaţii acreditaţi, operatorii de calculator, personalul de pază şi alegătorii pot primi, în mod gratuit, materiale de protecţie sanitară, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19.
Materialele de protecţie sanitară sunt asigurate de Ministerul Sănătăţii, iar transportul şi distribuirea acestora este asigurată prin grija Ministerului Afacerilor Interne a instituţiilor prefectului, cu sprijinul primarilor.
La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, primarii sub coordonarea prefecţilor asigura igiena şi dezinfecţia localurilor de vot.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
