Guvernul Orban a trecut, luni, de Parlament cu 240 de voturi ”pentru”, ceea ce înseamnă că a primit susţinerea tutuor celor 240 de parlametari care au votat. Ludovic Orban a mulţumit de la tribuna Parlamentului. ”Vă mulţumesc şi aveţi încredere în noi”, a spus Orban. Premierul Ludovic Orban a declarat luni, după ce Cabinetul său a primit votul de învestitură în Parlament, că Guvernul va formula o propunere pentru postul de comisar european după consultarea preşedintelui şi va solicita audierea candidatului în Comisia de Politică Externă. El nu a exlus recurgerea la asumarea răspunderii Guvernului pentru prorogarea pensionării magistraţilor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Orban: Guvernul va formula o propunere pentru postul de comisar european după consultarea preşedintelui şi vom solicita audierea candidatului în Comisia de politică externă/Pentru prorogarea pensionării magistrăţilor nu e exclusă asumarea răspunderii
CITEȘTE ȘI Orban: V-am prezentat estimarea pe care am făcut-o în urma negocierilor, îmi păstrez aceeaşi estimare între 237 şi 243 de voturi - VIDEO
CITEȘTE ȘI Barna: Prezenţa este de sută la sută la acest vot pentru a trimite Guvernul Dăncilă acasă. Sper să existe cvorumul necesar. Dacă va fi cvorum, eu sunt foarte optimist că vor fi şi voturile necesare

UPDATE - Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru numirea Guvernului Orban. Ceremonia de depunere a jurământului va avea loc la ora 19.00, la Palatul Cotroceni.

Componenţa Guvernului: 

• Prim-ministru- Ludovic Orban       
• Viceprim-ministru - Raluca Turcan 
• Ministrul finanţelor publice - Vasile-Florin Cîţu
• Ministrul afacerilor interne - Marcel Ion Vela
• Ministrul afacerilor externe – Bogdan-Lucian Aurescu
• Ministrul justiţiei - Marian Cătălin Predoiu
• Ministrul apărării naţionale - Ionel Nicolae Ciucă
• Ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri - Virgil-Daniel Popescu
• Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor - Lucian Nicolae Bode
• Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale - Nechita-Adrian Oros          
• Ministrul mediului, apelor şi pădurilor - Costel Alexe
• Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei - Ion Ştefan
• Ministrul fondurilor europene - Ioan Marcel Boloş
• Ministrul sănătăţii - Victor Sebastian Costache
• Ministrul educaţiei şi cercetării - Cristina Monica Anisie
• Ministrul culturii - Bogdan Gheorghiu      
• Ministrul tineretului şi sportului - Marian Ionuţ Stroe
• Ministrul muncii şi protecţiei sociale - Victoria Violeta Alexandru.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a membrilor Guvernului va avea loc luni, 4 noiembrie a.c., ora 19:00, la Palatul Cotroceni.

UPDATE - Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului. 

După aceea, membrii Guvernului depun jurământul de învestitură în faţa preşedintelui Klaus Iohannis şi îşi pot prelua mandatul.

 

UPDATE - "Suntem chemaţi să vă dăm ceea ce aţi dorit, fără inhibiţii, fără scrupule. Aţi dorit cu ardoare puterea executivă, pe lângă cea prezidenţială, înainte de alegerile generale. Astăzi veţi primi ceea ce aţi vrut, veţi avea şi puterea executivă şi va depinde doar de dumneavoastră, domnule Ludovic Orban, în ce mod veţi folosi această putere. Noi cei de la Uniunea Democrată Maghiară din România nu aşteptăm minuni de la noul guvern. Aşteptăm însă o guvernare responsabilă faţă de fiecare cetăţean, aşteptăm respect pentru fiecare om, pentru fiecare comunitate. Aşteptăm gestionarea corectă şi transparentă a treburilor ţării. Aşteptăm de la dumneavoastră rectificarea de buget şi proiectul de buget pentru anul viitor, unul echilibrat fără excese şi de asemenea unul care să asigure pentru prima dată în istoria noastră recentă 6% din PIB pentru educaţie", a spus Kelemen Hunor.

 
El a adăugat că, dacă Guvernul va respecta comunitatea maghiară din România, va avea respectul şi susţinerea acesteia.
 
"Domnule prim-ministru desemnat, aveţi câţiva miniştri care au primit aviz negativ de la comisiile de specialitate, aveţi şi miniştri care nu au ce căuta într-un guvern de centru dreapta. Sigur, este responsabilitatea dumneavoastră, răspunderea va aparţine. Depinde doar de modul în care veţi acţiona, de modul în care veţi guverna. Însă adevărata responsabilitate să nu compromiteţi într-un an de zile şansele unei guvernări de centru dreapta pe termen lung, vă aparţine în totalitate. Orice greşeală, orice aroganţă, orice lipsă de profesionalism, orice exces şi lipsa măsurii va compromite şansa să continuaţi şi după alegerile parlamentare. România are nevoie şi va avea nevoie de o guvernare de centru dreapta după alegerile de anul viitor. Dacă va avea sau nu, depinde de cum veţi guverna. Vă urez succes, vă vom vota astăzi ca să plecaţi din port către mare, dar suntem cu ochii pe dumneavoastră gata să vă susţinem dacă meritaţi şi pregătiţi să vă sancţionăm inclusiv cu o moţiune de cenzură, dacă va fi cazul", a mai spus Kelemen Hunor.

UPDATE - "Ne aşteptăm ca măsurile pe care le-am agreat şi asupra cărora am semnat în acordul politic să devină obiective clare şi asumate de guvernul dvs. pentru că România are nevoie de multe reforme şi suntem într-o situaţie foarte delicată şi într-adevăr sunteţi în faţa unei mari provocări pentru că pornim cu o majoritate care există (..) şi pornim să reparăm România în urma unei guvenrări, este greu de spus dacă a existat în istoria noastră de la Cuza încoace o guvernare mai incompetentă decât ceea ce am avut. Sper că e ultima zi a Guvernului Dăncilă şi sunt ultimele rămăşiţe ale unei guvernări PSD Dragnea care aproape a scos România din Europa”, a afirmat Dan Barna. 

 
Acesta a criticat PSD pentru că a promis că va transforma România „"într-un rai al performanţei”, fără a realiza decât foarte puţin din ceea ce a promis.
 
"Am văzut în zilele acestea un spectacol grotesc în care oameni oneşti, care din proprii resurse construiesc un spital pentru copii bolnavi au fost batjocoriţi de reprezentanţii PSD şi ai acestei guvernări de care astăzi cu toţii avem şansa istorică să scăpăm şi este un merit comun al opoziţiei” a mai spus liderul USR
 
Barna a acuzat decizia de a adopta legea recursului compensatoriu prin care PSD "a scos în stradă mii de persoane violente” pentru "o mână de persoane cu probleme de corupţie”.
 
"Toate acestea arată cât de important este ca acest guvern să obţină astăzi învestitură şi să putem merge mai departe. (...) Provocarea alegerilor anticipate rămâne însă o temă importantă după ce vom avea alegerile prezidenţiale şi după ce vom avea un buget pentru că altfel, dacă vom da din nou şansă şi sper să aveţi o guvernare de succes, dacă vom da din nou şansă PSD ca într-un an de zile să-şi revină şi să conteze din nou în jocul guvernării la finalul anului viitor va fi un eşec comun al întregii opoziţii şi va fi ca şi cum ne batem joc de cei trei ani şi jumătate în care cetăţenii au stat în stradă”, a spus Barna în discursul ţinut în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului.
 
Liderul USR a afirmat, adresându-se premierului desemnat, că votul USR „nu e o garanţie” că parlamentarii USR vor rămâne „nepăsători la eventualele derapaje care ar putea să se întâmple!. Barna a spus că marea provocare o reprezintă "numirile unor persoane cu probleme de integritate".

UPDATE - Senatorul PNL Alina Gorghiu a spus, în Parlament, că este necesar ca România să aibă un guvern legitim, cu capacitate de exerciţiu deplină şi puteri constituţionale. "Trebuie să terminăm de astăzi cu incertitudinea, cu interimatul, cu provizoratul chiar şi cu ping-pongul", a afirmat Gorghiu.

"În urma acestui vot, România trebuie să iasă dintr-o situaţie politică dificilă, iar fiecare zi de întârziere sper că suntem conştienţi toţi, mai ales cei aflaţi în această sală, că ar putea produce consecinţe extrem de grave. Este absolut necesar să avem de astăzi un guvern legitim, învestit de Parlament, cu capacitate de exerciţiu deplină şi cu puteri constituţionale, aşa cum ne dorim cu toţii. Trebuie să terminăm de astăzi cu incertitudinea, cu interimatul, cu provizoratul chiar şi cu ping-pongul", a spus Alina Gorghiu.
Ea a spus că nu se miră că PSD a fugit astăzi în sală, a absentat de la consultările de la Cotroceni, aşa cum lipseşte astăzi la vot.
 
"Acestea sunt proceduri stabilite de legea fundamentală, iar obligaţia partidelor politice responsabile este să respecte aceste proceduri. Democraţia înseamnă să faci ce îţi cere Constituţia şi decenţa politică chiar dacă nu îţi face plăcere. Nu vroiam să o văd zâmbind în sală fals pe doamna Dăncilă, mimând că îi face plăcere să cedeze puterea în urma demiterii prin moţiune de cenzură, dar mă aşteptam ca PSD, partid parlamentar mare, să respecte Parlamentul şi să fie prezent la învestirea Guvernului Orban. Să le fie ruşine", a afirmat Gorghiu.
UPDATE - Premierul desemnat Ludovic Orban a declarat, luni, în Parlament, că nu îşi aminteşte ca în ultimii 30 de ani şedinţa de învestire a unui Guvernu să fie boicotată "de două partide politice care în felul ăsta arată clar lipsa totală de înţelegere faţă de nevoile României". "Avem de luat măsuri urgente, măsuri care nu pot fi luate decât de un guvern legitim", a spus el.

Orban le-a mulţumit parlamentarilor din sală că sunt prezenţi la învestirea Guvernului, după succesul moţiunii de cenzură.

"Apreciez această prezenţă cu atât mai mult cu cât vă mărturisesc că nu-mi aduc aminte, în ultimii 30 de ani, să se fi întâmplat aşa ceva, şi anume şedinţa de învestire a unui guvern să fie boicotată efectiv de două partide politice care în felul ăsta arată clar lipsa totală de înţelegere faţă de nevoile României, lipsa totală de respect faţă de români şi care arată că nu-i interesează decât socotelile electorale sau toate prostiile pe care le fac cei care încă exercită puterea", a afirmat Orban.

El a spus că trebuie să înceapă un drum al construcţiei, al refacerii unităţii în societatea românească, un drum care "cu adevărat să reaşeze România pe traiectoria euro-atlantică" şi să pună bazele unei dezvoltări economice solide.

Potrivit acestuia, acest guvern are un mandat limitat la un an, iar tot ce este inclus în programul de guvernare pleacă de la această constrângere.

"Avem de luat măsuri urgente, măsuri care nu pot fi luate decât de un guvern legitim", a spus el, dând exemplul minerilor de la Paroşeni.

Orban a reiterat că foarte multe instituţii publice nu au resursele financiare pentru a încheia exerciţiul bugetar, iar angajaţii lor ar putea rămâne fără salarii, spunând şi că sunt întârzieri în plata unor indemnizaţii.

El a spus că "stăm extrem de prost" în privinţa stocurilor energetice.

"Suntem în poziţia în care România a rămas ultima ţară care trebuie să nominalizeze comisarul european. După şase luni în care în ciuda insistenţelor publice şi a avertismentelor pe care le-am dat aproape toţi cei care suntem aici de faţă, în care fostul premier s-a încăpăţânat să menţină nişte candidaturi care ne-au făcut de râs, am ajuns literalmente în situaţia în care Uniunea Europeană, preşedintele Comisiei Europene ne cere de urgenţă desemnarea unui comisar european, lucru pe care nu îl poate realiza în mod eficitent decât un guven legitim", a declarat Orban.

El a spus că există necesitatea elaborării proiectului legii bugetului de stat.

El a menţionat că execuţia la 9 luni arată un deficit de 3,6 la sută din PIB, în timp ce anul trecut tot la 9 luni, deficitul era de 1,6, dar şi faptul că s-au întârziat rambursările de TVA cu cel puţin trei luni.

Potrivit lui Orban, capacitatea administrativă a fost distrusă în ultimii trei ani prin aducerea la conducerea instituţiilor publice a unor oameni fără pregătire profesională şi competenţă, "aduşi pe bază de pile şi carnet de partid".

El a adăugat că refacerea se va face printr-o evaluare, un audit al funcţionării, prin "de-PSD-izarea administraţiei".

Orban a arătat că trebuie să luăm în serios raportul MCV, spunând că Bulgaria e pe punctul de a scăpa de MCV, în timp ce raporul privind România e unul înrăutăţit.

"Nu există altă cale decât de a pune înpractică recomandările din cadrul MCV. Cred că noi trebuie să ne stabilim ca obiectiv ca şi România să scape de sub MCV şi mai ales să ne asumăm răspunderea pentru a face cu adevărat o justiţie independentă în România", a spus Orban.

El a afirmat că Jandarmeria şi Poliţia trebuie readuse  în situaţia în care le-a pus Constituţia, de slujitor al interesului cetăţeanului.

"Să terminăm odată cu utilizarea politică a acestor instituţii pentru a-i apăra pe potentaţii zilei sau pentru atingerea unor obiective politice", a spus Orban, susţinând că posturile în poliţie trebuie ocupate prin concurs şi trebuie terminată practica cu numirile cu delegaţie.

Potrivit lui Orban, situaţia în domeniul mediului este "dramatică" şi tTrebuie folosite toate instrumentele avute la dispoziţie pentru a fi oprite desfrişările de păduri.

"Guvernul nostru va readuce raportul dintre Parlament şi Guvern la raportul stabilit de Constituţie. Voi evita la maxim adoptarea de acte niormative prin ordonanţe de urgenţă. Voi fi permanent în dialog comunicare şi dezbatere cu Parlamentul", a mai spus Orban.

UPDATE - Premierul desemnat Ludovic Orban vorbeşte în plenul Parllamentului. El a început prin a-i felicita pe cei prezenţi şi a critica boicotul PSD şi Pro România. El prezintă programul de guvernare şi lista Guvernului

UPDATE - Înaintea şedinţei, premierul desemnat Ludovic Orban a explicat că el contează  pe 237 - 243 de senatori şi deputaţi, în cobndiţiile în care numărul minim de voturi necesare este 233.

Modul de desfăşurare a şedinţei

Preşedintele care conduce şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului.  În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului.

După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Votul cu bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune se aşează o urnă albă şi una neagră. Deputaţii şi senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la chestori câte două bile, una albă şi una neagră, şi le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot „pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot „contra”.

După numărarea voturilor, preşedintele anunţă rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop. 

Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului. 

În cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

 

Executivul propus de premierul desemnat este compus din trei femei şi 13 bărbaţi, mulţi dintre ei fiind parlamentari. Orban propune 15 miniştri şi un vicepremier – Raluca Turcan, prim-vicepreşedinte al PNL. Guvernul Orban este format din profesori, economişti, ingineri, jurişti şi medici. Ludovic Orban a cooptat în echipa sa un diplomat de carieră – Bogdan Aurescu, care lucrează în MAE din 1996, dar şi un militar de carieră, generalul Nicolae Ciucă, unul dintre cei mai succes ofiţeri ai Armatei române. Trei dintre persoanele propuse au fost avizate negativ - Florin Cîţu - Finanţe, Violeta Alexandru - Muncă şi Ion Ştefan - Dezvoltare. Ludovic Orban a refuzat, însă, să schimbe nominalizările pentru aceste ministere. 

Premierul desemnat, Ludovic Orban, va prezenta Programul de Guvernare şi lista cu persoanele propuse pentru a face parte din Guvern. 

Orban propune un Guvern cu 15 miniştri şi un vicepremier - prim-vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan. Trei dintre propuneri sunt femei, restul membrilor Cabinetului fiind bărbaţi. 

Cei mai mulţi dintre candidaţii propuşi sunt parlamentari, unii dintre ei aflaţi la primul mandat. Unii au mai fost miniştri în diferite cabinete, iar Cătălin Predoiu, propus la Ministerul Justiţiei, a fost pentru o foarte scurtă perioadă prim-ministru interimar. 

Guvernul Orban este format din profesori, economişti, ingineri, jurişti, medici, un diplomat de carieră – Bogdan Aurescu şi un militar de carieră, generalul Nicolae Ciucă, ofiţer cu mai multe misiuni în străinătate. 

CABINETUL ORBAN

Ludovic Orban - preşedintele PNL, premier desemnat

Ludovic Orban, al optulea preşedinte post-decembrist al Partidului Naţional Liberal, membru PNL de mai bine de 25 de ani, este pe cale să devină premier după ce a deţinut o serie de funcţii atât alese, cât şi numite din partea partidului.

Ludovic Orban, în vârstă de 56 de ani, a absolvit Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Universităţii Braşov (1988), este membru PNL din 1992 şi are o experienţă de 15 ani în administraţia locală, fiind, pe rând, consilier local la sectoarele 1 şi 3, dar şi viceprimar al Capitalei. În perioada 2000 - 2010, a fost preşedintele PNL Bucureşti.

În 2007, el a fost numit ministru al Transporturilor în Guvernul Tăriceanu, după eliminarea PDL de la guvernare.

La alegerile parlamentare din 2008 a fost ales deputat de Bucureşti, mandat pe care şi l-a reînnoit în 2012.

În 2007, când era ministru al Transporturilor, a fost implicat într-un controversat accident rutier în urma căruia i-a fost suspendat permisul de conducere pentru că s-a prezentat la poliţie la mai mult de 24 de ore de la producerea acestuia. 
Ludovic Orban a candidat de mai multe ori la Primăria Generală a Capitalei, dar fără succes.

Moţiunea depusă de Ludovic Orban, în baza căreia a intrat în competiţia internă pentru preşedinţia PNL, şi cu care a fost ales preşedinte al partidului la Congresul  din 17 iunie 2017, a fost  intitulată ”Partidul Naţional Liberal, Forţa Dreptei” şi avea ca obiective câştigarea alegerilor prezidenţiale, a alegerilor locale şi parlamentare, precum şi formarea Guvernului de către PNL.

Ultima declaraţie de avere depusă de Orban datează din ianuarie 2017, când a ocupat pentru ultima oară o funcţie publică, pe cea de deputat. Documentul relevă că acesta deţinea la acel moment, împreună cu soţia, o casă de 200 de metri pătraţi în Dobroeşti, cumpărată în 2014 şi un autoturism Volkswagen din 2007. De asemenea, avea un cont de 3.000 de euro şi un altul de 2.000 de dolari.

Raluca Turcan - vicepremier

Turcan este liderul de grup al deputaţilor PNL, prim-vicepreşedinte PNL şi preşedinte al PNL Sibiu. În perioada decembrie 2016 - iunie 2017, ea a condus Partidul Naţional Liberal, în calitate de preşedinte interimar. În 2004, Raluca Turcan a câştigat primul său mandat de parlamentar, fiind deputat de Sibiu.
Turcan s-a născut în 2 aprilie 1976, la Botoşani, este căsătorită cu Valeriu Turcan şi are un copil.

Ea a studiat la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale şi a urmat un master în Comunicare şi Relaţii Publice, la SNSPA Bucureşti. Între1996 – 1999, Turcan a urmat Institutul Puskin de la Moscova, obţinând o diplomă în rusă comercială.

În plus, este cetăţean de onoare al Statului Nebraska, SUA.

Monica Anisie – Ministerul Educaţiei

Monica Anisie este preşedintele PNL Sector 2 Bucureşti. Ea are 46 de ani şi este profesoară la un colegiu din Capitală.

Anisie a deţinut mai multe funcţii de conducere în Ministerul Educaţiei, a fost consilier prezidenţial pe probleme de învăţământ, a condus Direcţia de Inspecţie Şcolară şi a fost inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

Ea a fost avizată pozitiv pentru funcţia de ministru al Educaţiei.

Costel Alexe – Ministerul Mediului

FOTO - Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO - Inquam Photos / Octav Ganea

Costel Alexe s-a născut în anul 1983 şi este deputat la al doilea mandat. A urmat cursurile Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi - Facultatea de Geografie şi Geodezie, specialitatea Geografie Fizică. Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţiei, Costel Alexe este doctor în climatologie şi meteorologie.

Costel Alexe s-a înscris în 2012 şi la Facultatea de Drept, în cadrul Universităţii ”Petre Andrei” din Iaşi.

Înainte de a fi deputat, Alexe a lucrat ca operator de interviu la mai multe institute de sondare a opiniei publice. Între octombrie 2007 - iunie 2012, a fost consilier la Serviciul Juridic şi Relaţii cu Publicul din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din Iaşi.

De asemenea, Alexe este liderul filialei municipale Iaşi a PNL.

El a fost avizat pozitiv de către comisiile reunite ale Parlamentului.

Bogdan Aurescu – Ministerul Afacerilor Externe

Diplomat de carieră, Bogdan Aurescu (născut în 1973) este consilier al preşedintelui Klaus Iohannis şi a fost ministrul Afacerilor Externe al României, între 24 noiembrie 2014 şi 17 noiembrie 2015. Are gradul diplomatic de ambasador.

Aurescu lucrează în MAE român din 1996 şi este membru al Comisiei ONU de Drept Internaţional, al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei.

Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti. A studiat Facultăţile de Drept (1996, cu Diplomă de Merit) şi Istorie (1998) ale Universităţii din Bucureşti, Institutul Franco-Român de Dreptul Afacerilor şi Cooperare Internaţională „Nicolae Titulescu – Henri Capitant” (1996) şi Colegiul Naţional de Apărare din Bucureşti (2000).

Aurescu a primit aviz pozitiv din partea comisiilor parlamentare la audierile de săptămâna trecută.

Ioan Marcel Boloş - Ministrul Fondurilor Europene

Ioan Marcel Boloş s-a născut la Oradea, în judeţul Bihor, în anul 1968 şi a obţinut în anul 1997 diploma de licenţă, atât ca economist cu specializarea în finanţe-asigurări, la Universitatea din Oradea, cât şi pe cea de inginer cu specializarea în electromecanică. Conform CV-ului, timp de patru ani, până în 1997, el a lucrat inspector la Primăria din Oradea.

Ioan Marcel Boloş are un doctorat în contabilitate, obţinut în anul 2005, la Universitatea de Vest Timişoara.

Din anul 2015, Boloş este profesor universitar doctor la catedra de Finanţe Contabilitate de la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea.
Până în 2012 a ocupat diverse poziţii de conducere la Primăria Oradea sau în Consiliul Local Oradea, iar în 2012 a fost numit secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

În perioada 2013-2017 a lucrat în Ministerul Transporturilor, mai întâi ca director general şi apoi ca secretar de stat. Din ianuarie 2017 este şef la ADR - NV.
Potrivit presei locale, Boloş nu este membru PNL, însă este un apropiat al primarului din Oradea, Ilie Bolojan.

Nicolae Ciucă – Ministerul Apărării Naţionale

Generalul Nicolae Ciucă este un militar de carieră, născut în 1967, în judeţul Dolj. El a participat la numeroase misiuni în afara ţării - Irak, Afganistan şi Bosnia. Ciucă a condus în Afganistan şi Irak aşa-numiţii Scorpioni Roşii.

Nicolae Ciucă a fost Şeful Statului Major al Armatei, dar a trecut în rezervă după ce a acceptat să devină ministru.

Mandatul lui Nicolae Ciucă în fruntea Armatei a fost prelungit cu un an, prin decret al preşedintelui Klaus Iohannis, în decembrie 2018. Ministerul Apărării a atacat însă în instanţă documentul, megistraţii respingând plângerea.

Ciucă a fost avizat favorabil de către parlamentari, la audierile de săptămâna trecută.

Victor Costache - Ministerul Sănătăţii

Victor Costache este membru al PNL Sibiu. El s-a născut în 18 martie 1974 şi a urmat Medicina la Iaşi. Ulterior, s-a specializat în chirurgie cardiovasculară şi toracică.

A lucrat în spitale din Franţa şi Canada, iar în prezent conduce Clininica de Cardiovasculară şi Toracică a Spitalului Polisano din Sibiu.

Costache este preşedinte al Societăţii Române de Chirurgie Endovasculară şi Terapie Valvulară Transcateter şi preşedinte al Comisiei de Chirurgie Cardiovasculară a Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, predă la Facultatea de Medicină a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu.

El este acuzat de malpraxis de soţul unei paciente care a murit, dar nu a fost audiat de procurori. La audierile din Parlament, Costache a declarat că va demisiona dacă va deveni suspect.

Costache a fost avizat pozitiv de către parlamentari.

Bogdan Gheorghiu -  Ministrul Culturii

Bogdan Gheorghiu s-a născut în anul 1975. A urmat cursurile Universităţii Ecologice Bucureşti – Facultatea de Arte - Actorie, iar licenţa a susţinut-o la Universitatea de Arte ”George Enescu” din Iaşi la Facultatea de Actorie.
Gheorghiu este cel care a pus bazele Teatrului Dramatic ”Bucovina”, proiect iniţiat după absolvirea Facultăţii de Arte - Actorie din cadrul Universităţii Ecologie din Bucureşti.

În CV-ul de pe site-ul Camerei Deputaţilor, Gheorghiu arată că a fost realizator de emisiuni de televiziune şi radio şi managerul unui radio din oraşul Rădăuţi.
În anul 2002 a deschis staţia locală de televiziune OTV Suceava, iar în 2005 a pus bazele postului TV Rădăuţi, unde ulterior a fost manager. În anul 2007 a deschis postul regional de televiziune Bucovina TV, unde a fost realizator, director de programe manager şi proprietar al postului.

În anul 2016 a fost ales în primul său mandat de deputat in Parlamentul României, pe listele PNL Suceava. În prezent, este membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor şi membru din grupurile parlamentare de prietenie cu Uzbekistan, Portugalia şi Spania.

Bogdan Gheorghiu a fost avizat pozitiv pentru funcţia de ministru al Culturii.

Nechita-Adrian Oros – Ministerul Agriculturii

Nechita-Adrian Oros s-a născut în anul 1965 în oraşul Gherla din judeţul Cluj şi a absolvit în anul 1989 Facultatea de Medicină Veterinară, iar din anul 2003 este doctor în ştiinţe medicale - domeniul medicină veterinară.

Oros ocupă din 2012 funcţia de protector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj. În perioada 2000 - 2001 a fost director al Direcţiei Sanitare Veterinare Cluj, iar în perioada 2008 - 2009 - director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

În perioada 2003 - 2007 a fost secretar al PNŢCD Cluj, iar în 2003 - 2005 - secretar general adjunct al PNŢCD În 2005 - 2007 a fost membru în Biroul Naţional de Conducere al PNŢCD.

În 2008 - 2010 a devenit vicepreşedinte al PNL Cluj, apoi în 2009 - 2012 a fost preşedinte al PNL Cluj Napoca. Din 2010 este membru în Biroul Politic Teritorial al PNL Cluj.

În prezent, Nechita-Adrian Oros este deputat în Parlamentul României.

În 2014, Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat în incompatibilitate pentru că în perioada 20 decembrie 2012 — 8 aprilie 2013, ar fi deţinut, simultan, funcţia de deputat şi calităţile de asociat şi administrator la firma Vet Aga Pet. Deputatul PNL a atacat în instanţă raportul ANI, iar în vara anului trecut acesta a câştigat definitiv procesul împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate.

Nechita-Adrian Oros a fost avizat pozitiv de către comisiile Parlamentului.

Virgil Popescu – Ministerul Economiei

Virgil Popescu s-a născut în anul 1968 în Drobeta Turnu Severin şi în prezent este deputat în Parlamentul României, fiind ales în anul 2016 în această funcţie, ocupând şi postul de vicepreşedinte în comisia pentru industrii din Camera Deputaţilor.

În trecut, a fost secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (noiembrie 2013 - februarie 2014).

Este doctor în ştiinţe economice şi absolvent al Colegiului Superior de Securitate Naţională şi Colegiului Naţional de Apărare.

Conform CV-ului său, este conferenţiar universitar, începând cu 2008, la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.
În perioada 2007-2008 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Dialog Social din cadrul Guvernului. În perioada august 2013-octombrie 2013 a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, iar între 2001 şi 2008 a fost lector universitar la Universitatea din Craiova.

Între 1997 şi 2001 a fost director la Petrom, sucursala PECO Mehedinţi.

Virgil Popescu are o diplomă de inginer obţinută la Facultatea de Automatică din Bucureşti, o diplomă de doctor obţinută la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice, şi o diplomă de master la Universitatea din Craiova. El mai are o diplomă de absolvire în 2006 a unui curs de securitate şi apărare naţională la Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I".

Virgil Popescu a fost avizat pozitiv.

Cătălin Predoiu – Ministerul Justiţiei

FOTO - Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO - Inquam Photos / Octav Ganea

Cătălin Predoiu s-a născut în Buzău, în anul 1968 şi a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti, în 1991, iar în 2003 a obţinut diploma de doctor în drept cu  ”summa cum laudae”.

Potrivit CV-ului său,  în perioada 2013 - 2014 a ocuoat funcţia de prim vicepreşedinte al PDL, iar din 2014 ocupă funcţia de prim vicepreşedinte al PNL. De asemenea, în perioada 2015 - 2016 a fost preşedintele PNL Bucureşti.

Cătălin Predoiu a ocupat şi în trecut funcţia de ministru. Astfel, în perioada 2008 - 2012 a fost ministru al Justiţiei şi membru CSAT, iar în anul 2009 a ocupat şi funcţia de ministru interimar al Afacerilor Externe. În anul 2012 a fost prim-ministru interimar.

Din anul 2016 şi până în prezent a fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României şi tot din acelaşi an a fost ales deputat de Călăraşi.

Cătălin Predoiu a fost avizat pozitiv pentru funcţi de ministru al Justiţiei.

Ionuţ Marian Stroe – Ministerul Tineretului şi Sportului

Ionuţ Stroe este deputat de Dolj, vicelider al grupului PNL.

El s-a născut în 23.09.1979 şi a urmat cursurile Facultării de Automatică, Calculatoare şi Electronică, la Universitatea din Craiova, devenind inginer IT, dar şi Facultatea de Drept la aceeaşi universitate. A urmat un master de Finanţe şi administrarea afacerilor, dar şi un master de Drepturile Omului.

A fost director al Direciei Judeţene de Tineret şi Sport Dolj, dar şi director al Direcţiaei de Programe Recreative şi Divertisment pentru Tineret din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Tineret.

Între 2004 şi 2008 a fost consilier municipal la Craiova. De asemenea, este şeful delegaţiei Parlamentului României în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Stroe a fost avizat pozitiv de către parlamentari.

Marcel Vela – Ministerul Afacerilor Interne

Ion-Marcel Vela este senator de Caraş-Severin, secretar al Senatului. Vela este membru PNL din 1990, conduce filiala Caraş-Severin şi a avut trei mandate de primar al Caransebeşului.

El s-a născut în 2 iunie 1963, a urmat   Institutul Politehnic Traian Vuia, Timişoara, specializarea subinginer, şi  Facultatea de Drept, la Universitatea Europeană Drăgan, Lugoj.

Vela a primit, în 2015, titlul de ”Luptător cu rol determinant în Revoluţia din Decembrie 1989”, de la preşedintele Klaus Iohannis, iar în 2004, Ion Iliescu i-a acordat ordinul ”Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”. 

Vela a fost avizat pozitiv de către comisiile reunite pentru funcţia de ministru al Afacerilor Interne.

Violeta Alexandru –Ministerul Muncii

Violeta Alexandru este membru al PNL din 2017 şi a fost consilier al preşedintelui formaţiunii. În prezent, conduce ca interimar filiala Bucureşti a PNL.

Violeta Alexandru s-a născut în 11 noiembrie 1975,  a urmat Facultatea de Ştiinţe Politice şi un master în Bună Guvernare. A fost ministru pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, în Guvernul Cioloş şi este membru fondator al Institutului pentru Politici Publice, pe care l-a şi condus ca director.

În plus, a fost consilier prezidenţial al preşedintelui Emil Constantinescu.

Ea a fost avizată negativ pentru funcţia de ministru al Muncii.

Florin Cîţu - Ministerul Finanţelor

Florin Câţu este liderul senatorilor liberali şi a fost ales în Bucureşti.

Cîţu s-a născut la 01.04.1972, şi a obţinut diplomă de licenţă - economie/matematică, la Grinnell College, Iowa, Statele Unite ale Americii. A urmat un master în politică monetară aplicată, macroeconomie şi econometrie la Iowa State University, Statele Unite ale Americii.

La lucrat ca economist în mai multe bănci şi a fost director Pieţe Financiare, ING Bank, în perioada 2007- 2011. Ulterio a fost consultant financiar.

Cîţu a fost un aspru critic al măsurilor economico-financiare luare de PSD în ultimii ani.

Cîţu a fost avizat negativ de către comisiile parlamentare pentru postul de ministru al Finanţelor.

Ion Ştefan – Ministerul Dezvoltării

Ion Ştefan este deputat de Vrancea la primul mandat şi membru în Comitetul Judeţean Executiv al PNL Vrancea.

Ion Ştefan s-a născut în  22 ian. 1969, este inginer electromecanic de profesie şi  are propria firmă cu care a făcut afaceri exclusiv în mediul privat.

Ştefan are o casă de 910 metri pătraţi, fiind acuzat de către conducerea Primăriei Focşani că nu a plătit impozit pentru întreaga suprafaţă a acesteia.

Ion Ştefan a fost avizat negativ pentru funcţia de ministru al Dezvoltării.

Ludovic Orban a anunţat că refuză să schimbe candidaţii care au primit avize negative din partea comisiilor parlamentare. 

PSD şi Pro România anunţă că nu participă la vot

Guvernul PNL este susţinut de USR, PMP, ALDE, UDMR, formaţiuni cu care Ludovic Orban a încheiat acorduri politice. 

Partidele care susţin învestirea Guvernului au împreună 225 de parlamentari, însă este nevoie de 233 de voturi pentru ca Executivul să fie învestit. Duminică, Ludovic Orban a anunţat, însă, că se bazează pe 237 - 243 de voturi, iar negocierile vor continua până la ora votului.

PSD şi Pro România au anunţat că nu participă la şedinţa de plen, fiind de datoria celorlalte partide să asigure cvorumul şedinţei şi voturile. 

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.