Bilanţ MApN - Iohannis: Sunt prioritare consolidarea parteneriatului cu SUA şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi UE. Grindeanu: Apărarea devine tot mai importantă în ecuaţia de securitate naţională UPDATE

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a declarat, marţi, la bilanţul MApN pe anul 2016, că România este pregătită să facă faţă evoluţiilor complexe din mediul de securitate care se manifestă în regiune, fiind datoria ei să aibă un sistem militar eficace, adaptat la contextul regional actual.

"Este datoria noastră să avem un sistem militar eficace şi adaptat la contextul regional de securitate. Această nouă arhitectură a apărării implică o forţă umană foarte bine pregătită, condiţii corespunzătoare de muncă şi o dotare modernă, care să permită armatei noastre să îşi îndeplinească misiunile la standardele aşteptate de societate", a punctat Leş.

Ministrul Apărării a afirmat că România este pregătită să facă faţă evoluţiilor complexe din mediul de securitate ”care se manifestă în regiunea noastră”.

”Suntem martori ai unor evenimente complicate din punct de vedere al securităţii, cu acţiuni agresive şi perturbatoare la graniţa de est a Alianţei împotriva unei ţări partenere, atacuri teroriste şi migraţie masivă în Turcia şi Europa Occidentală, acţiuni militare multinaţionale împotriva mişcărilor teroriste în state precum Siria şi Irak, atacuri cibernetice la un nivel fără precedent, situaţii la care ne adaptăm cu soluţii inteligent adecvate”, a arătat ministrul Apărării.

Potrivit lui Leş, în actualul context internaţional, preocuparea principală a MApN a fost creşterea capacităţii operaţionale a armatei, lucru care a depins în mare măsură de bugetul avut la dispoziţie.

”Iniţial, Ministerului Apărării Naţionale i-au fost alocate 11,230 miliarde lei, pe anul 2016, prin Legea bugetului de stat. În urma rectificărilor bugetare din luna decembrie şi revizuirii prognozei privind PIB pentru anul 2016, bugetul ministerului a atins 1,49% din PIB. Acest fapt a permis respectarea celei mai importante părţi din Angajamentul asumat de aliaţi la Summit-ul din Ţara Galilor - cu privire la alocarea resurselor pentru apărare, respectiv cea referitoare la achiziţia de echipamente majore şi la activităţi de cercetare-dezvoltare, acestea reprezentând 20,46% din bugetul total”, a arătat ministrul Apărării.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, la prezentarea bilanţului MApN pe anul 2016, că cele două procente alocate începând cu 2017 pentru apărare reprezintă minimum ce trebuie respectat cel puţin în următorii 10 ani de către România.

"Încă o dată s-a demonstrat că, atunci când fiecare dintre noi îşi îndeplineşte îndatoririle care îi revin, atât rezultatele individuale, cât şi cele colective, generează recunoştinţa şi încrederea societăţii noastre. Realizările dumneavoastră au consolidat poziţia Armatei României, ca instituţie fundamentală a statului şi acest fapt este cu atât mai meritoriu cât trebuie avut în vedere şi recunoscut cinstit că ţara noastră nu a alocat în trecut suficiente resurse materiale şi financiare astfel încât apărarea să păstreze un ritm de evoluţie asemănător cu cel înregistrat de alte forţe armate aliate", a afirmat Dragnea.

El a menţionat şi alocarea de 2% din PIB pentru Apărare. "Este o realitate care va aduce ţării noastre începând cu acest an un important surplus de capabilitate pentru a-şi consolida statutul de furnizor de securitate serios şi încredere", a afirmat el.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că România nu a avut şi nici nu va avea "fluctuaţii" în respectarea angajamentelor asumate în plan european şi internaţional, iar acest procent din PIB trebuie alocat şi în anii următori. "2% din PIB reprezintă doar minimum ce trebuie alocat pentru apărare în următorii 10 ani", a spus liderul PSD.

Dragnea a vorbit şi despre nevoia revitalizării industriei de apărare autohtone, angajându-se că Executivul se va preocupa şi de acest subiect, aşa cum a anunţat prin programul de guvernare.

"Cred că a intrat în firea noastră ca în fiecare dimineaţă să începem ziua în pace şi aproape că nu ne mai gândim că aceasta este o stare pe care am dobândit-o şi pe care o păstrăm prin jertfă şi trudă", a conchis el.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, marţi, la bilanţul Ministerului Naţional al Apărării, că, în prezent, contextul geopolitic este ”de departe cel mai complicat”, subliniind că într-un mediu de securitate tensionat apărarea contează şi devine din ce în ce mai importantă în ecuaţia de securitate naţională. Grindeanu a afirmat că, în acest context, printre obiectivele Guvernului se află şi dezvoltarea capabilităţilor pentru contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice şi hibride.

Premierul a subliniat că situaţia strategică a regiunii noastre ”este astăzi şi mai importantă”, în contextul evoluţiilor din regiunea extinsă a Mării Negre.

”Contextul geopolitic actual este de departe cel mai complicat din ultimii ani. Pe de o parte, anexarea Crimeei a reprezentat acum trei ani o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră la adresa securităţii euro-atlantice. Pe de altă parte, regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord este caracterizată de o intensificare a instabilităţii şi a terorismului. Statul Islamic a devenit o ameninţare pentru întreaga regiune şi a demonstrat, din păcate, potenţialul de a afecta inclusiv statele europene”, declarat premierul Sorin Grindeanu la bilanţul MApN.

El a subliniat că într-un ”mediu de securitate tensionat”, în care se întâlneşte o combinaţie îngrijorătoare de riscuri şi ameninţări tot mai complexe, apărarea contează şi devine din ce în ce mai importantă în ecuaţia de securitate naţională.

De asemenea, şeful Executivului a afirmat că un pilon important al construcţiei priorităţilor la nivelul apărării se regăseşte în Programul de Guvernare 2017-2020, ”care identifică drept direcţii fundamentale ale apărării participarea la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul NATO şi UE, participarea la misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, consolidarea capacităţii naţionale de apărare, respectiv consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA”. 

Totodată, Grindeanu a reafirmat angajamentul ”ferm” al Guvernului pentru realizarea obiectivelor politicii de apărare şi pentru succesul modernizării şi consolidării forţelor armate române.

”Susţinem cu seriozitate obiectivele care vizează consolidarea capacităţii de apărare naţională, transformarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a Forţelor Armate Române,  dezvoltarea capabilităţilor pentru contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice şi hibride, intensificarea dimensiunii de securitate a Parteneriatelor Strategice, respectiv a Parteneriatului Strategic cu SUA prin consolidarea cooperării în domeniul militar, inclusiv pe teritoriul naţional şi în regiunea Mării Negre, creşterea interoperabilităţii cu forţele aliate şi partenere din cadrul NATO şi intensificarea participării la misiunile şi operaţiile din zonele de interes strategic pentru România”, a punctat Grindeanu.

Şeful Executivului a mai spus că Guvernul pe care îl conduce a făcut din Apărare un domeniu prioritar al bugetului de stat pentru 2017.

”În conformitate cu prevederile Legii nr. 6/2017, Legea bugetului de stat pe anul 2017, bugetul apărării pentru 2017 prevede, conform angajamentului asumat, alocarea a 2% din Produsul Intern Brut şi, potrivit Programului de Guvernare, se are în vedere menţinerea nivelului de alocare şi în perioada 2018-2020”, spus Grindeanu, exprimându-şi încrederea că acest buget asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei României.

”Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat România recent pentru această realizare majoră. Suntem un exemplu în Alianţă! Cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore şi activităţi de cercetare dezvoltare reprezintă peste 45% din bugetul total, procent cu mult peste valoarea de 20% din PIB recomandată la Summit-ul NATO din Ţara Galilor”, a subliniat premierul.

De asemenea, Grindeanu a subliniat că, la nivelul programelor de înzestrare pe care le are în vedere MApN, este necesară identificarea şi implementarea unor mecanisme legislative care să asigure intensificarea colaborării si implicării operatorilor economici din industria de apărare în realizarea produselor militare.

El a afirmat că noile provocări în materie de securitate şi apărare la adresa UE (criza ucraineană, criza migraţiei, amplificarea fenomenului terorist), Brexit-ul au declanşat o accentuare a dezbaterilor privind dezvoltarea Politicii de Securitate şi Apărare Comune.

”În prezent, la nivelul Uniunii Europene, asistăm la un proces de consolidare a PSAC, în acest context, contribuţia fiecărui stat membru la dezvoltarea dimensiunii de securitate şi apărare a UE este esenţială”, a mai spus Grindeanu.

Premierul a ţinut să le transmită militarilor că este recunoscător ”pentru profesionalismul dovedit şi modul exemplar în care îşi fac datoria”, în interiorul ţării sau în teatrele externe de operaţii din Afganistan, Balcani şi Africa.

”Sunteţi un pilon de stabilitate, prin încrederea publică ridicată de care se bucură Armata în societatea noastră. Forţele noastre armate, prin îndeplinirea cu succes a angajamentelor în cadrul organismelor din care România face parte, prin asumarea de responsabilităţi de protecţie şi apărare a spaţiului naţional şi prin participarea la iniţiative regionale de asigurare a unui climat de stabilitate la Marea Neagră, prin toate acestea, am convingerea, contribuie la reasigurarea cetăţenilor noştri că pot avea încredere deplină în Armată”, a arătat Grindeanu.

Prim-ministrul a încheiat afirmând că avem în faţă un an dificil şi din perspectiva evoluţiilor, uneori impredictibile, dar şi a angajamentelor deja asumate şi care trebuie onorate. ”Cu cât incertitudinile mediului internaţional cresc, cu atât armata României trebuie să fie mai uşor adaptabilă. De aceea, evoluţia instituţiei dumneavoastră trebuie să continue!”, a spus Grindeanu.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, la bilanţul MApN pe anul 2016, că obiectivul României este de a-şi consolida statutul de furnizor de securitate în cadrul NATO şi UE, precum şi construirea unui profil mai puternic în aceste organizaţii, alături de întărirea parteneriatului cu SUA.

Preşedintele a atras atenţia asupra actualului context internaţional, caracterizat de provocări la adresa securităţii globale şi regionale "fără precedent" după sfârşitul Războiului Rece. El a amintit prelungirea conflictului din Ucraina, "fără întrevederea unei soluţii politice viabile", tergiversarea găsirii unei căi rezonabile şi negociate pentru a pune capăt războiului din Siria, "virulenţa terorismului islamic anti-occidental" practicat de Daesh şi "criza produsă de afluxul masiv de refugiaţi în căutare de azil în Europa".

"Într-un astfel de context, devine cu atât mai important pentru România să-şi dezvolte direcţiile pe care îşi fundamentează politica externă. În acest sens, pentru noi rămân prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi Uniunea Europeană, ca piloni strategici pentru garantarea securităţii ţării noastre", a afirmat şeful statului.

Iohannis a spus că este astfel de nevoie de o consolidare a cooperării în cadrul NATO şi UE, apreciind recentele decizii ale Uniunii, precum şi cele ale Alianţei, de la ultimul summit, precum consolidarea prezenţei la Marea Neagră.

"Cu toţii ne dorim ca România să fie o ţară puternică şi respectată în Europa şi în lume. Ţara noastră a dovedit că poate fi un furnizor de securitate, iar acest statut poate fi consolidat atât prin măsuri de politică externă, cât şi prin măsuri care vizează creşterea capacităţii operaţionale a armatei. Un stat capătă credibilitate strategică internaţională dacă are o armată puternică. Avem nevoie de o armată bine dotată şi instruită", a continuat Iohannis, pledând pentru respectarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

Preşedintele a lăudat MApN pentru eforturile depuse în aceste direcţii, precum şi pentru continuarea transformării Armatei, operaţionalizarea structurilor aliate de pe teritoriul ţării noastre, precum şi creşterea calităţii vieţii personalului Armatei. Iohannis a subliniat şi că MApN trebuie să continue eforturile pentru implementarea deciziilor NATO de pe teritoriul României, prin structurile operaţionalizate în ţară.

Preşedintele Iohannis şi premierul Grindeanu au sosit la şedinţa de bilanţ a MApN

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu au sosit, marţi, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, pentru a participa la prezentarea bilanţului MApN pe anul 2016. Premierul Grindeanu a sosit primul, fiind întâmpinat de către ministrrul Gabriel Leş.