AUR anunţă joi că lansează o campanie menită să indice, deopotrivă, interesul necondiţionat pentru minoritatea română din Ucraina, dar şi respectul pe care îl acordă ţării noastre vecine şi care înseamnă transformarea românilor din Ucraina în veritabilă punte de legătură între Kiev şi Bucureşti, un liant între cele două state, şi nu motiv de dispută internaţională. AUR arată că românii din Ucraina, a doua minoritate din ţara vecină, trebuie să se bucure de drepturile care i se cuvin prin legislaţia internă a Ucrainei, tratate bilaterale (1997) sau internaţionale la care România şi Ucraina sunt parte.
”Românii din Ucraina (a doua minoritate din ţara vecină) trebuie să se bucure de drepturile care i se cuvin prin legislaţia internă a Ucrainei, tratate bilaterale (1997) sau internaţionale la care România şi Ucraina sunt parte. Românii din Ucraina au dreptul să se educe în limba română şi, mai ales, au dreptul să participe la slujba religioasă în limba lor natală. Posibilitatea românilor din Ucraina de a se educa şi a participa la slujbe religioase în limba română va loializa şi apropia această minoritate de statul ucrainean. Canalul de legătură dintre minoritatea română şi statul ucrainean este limba română”, spune AUR într-un comunicat. AUR arată că, în condiţiile refuzului acestor drepturi din partea statului ucrainean, deopotrivă cu lipsa de reacţie a statutului român, această minoritate devine alienată atât în raport cu România, cât şi cu Ucraina. Nici minoritatea română, nici Bucureştiul, nici Kievul nu au de câştigat din aşa ceva. ”Singurul câştigător al acestei situaţii ar fi Federaţia Rusă! O minoritate română fără dreptul de a se educa şi participa la slujbe religioase în limba română ar deveni nostalgică faţă de vremurile sovietice când – culmea! – avea dreptul la aşa ceva. Printr-un unic paradox, românii din Ucraina constată că, cu cât Kievul se apropie de UE, cu atât drepturile lor fireşti se îngrădesc. Pe cale de consecinţă, e posibil să se orienteze politic spre candidaţii pro-Moscova, cu speranţa că aceştia le vor acorda drepturile identitare pierdute. În plus, vor deveni o ţintă pentru manipularea rusă, cu precizarea foarte importantă că asta nu va fi din vina lor. E ridicol să acuzi în Europa secolului XXI o comunitate că vrea să îşi păstreze identitatea etnică şi religioasă”, subliniază AUR. Formaţiunea menţionează că această situaţie trebuie evitată şi părţile – română şi ucraineană – trebuie să rezolve urgent acest dosar, mai ales ţinând seama de evoluţiile de azi din Ucriana. AUR mai spune că îÎ anul 2018, statul a infiinţat o „Biserică ortodoxă a Ucrainei”, care a fost declarată în 2019 autocefală de către Patriarhul ecumenic Bartolomeu. În Ucraina exista atunci o „Biserică ortodoxă ucraineană” cu statut de biserica autoadministrată, sub egida Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu). Noua autocefalie a fost recunoscută de bisericile greceşti (Patriarhia Alexandriei, Biserica Ciprului şi Biserica Greciei), celelalte biserici, nerecunoscând-o, inclusiv Biserica Ortodoxă Română (BOR). ”Din anul 2019, românii ortodocşi din Ucraina au iniţiat demersuri pentru a reveni canonic la sânul Bisericii-Mama, adica BOR, conform legislaţiei ucrainene. În Ucraina functionează 130 de biserici în care slujbele se oficiază traditional în limba română (de două ori mai multe decât şcolile cu predare în limba română!). Au trecut aproape 10 luni de la depunerea cererii pentru înregistrarea organizaţiei religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Dosarul a fost acceptat, dar cererea a rămas nesoluţionată, fiind amânată sine die. Pe 20 mai, a expirat şi ultimatumul autorităţilor de la Kiev dat „Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, de care ţin toate bisericile româneşti din Ucraina. Între timp, prin decizia guvernului ucrainean, s-a înfiinţat o comisie specială care îşi propune expertizarea afilierii „Bisericii Ortodoxe Ucrainene” la Patriarhia Moscovei. Concluziile sunt evidente: această instituţie va fi scoasă în afara legii”, spune AUR. ”Ce se întâmplă cu credincioşii români în această situaţie? Pe de-o parte, solicitările lor perfect legale, de înfiinţare a unei biserici proprii, subordonată BOR, sunt ignorate. Pe de alta, nici tentativa unor biserici româneşti de a trece direct sub subordonarea canonică a BOR – o iniţiativă perfect conformă cu legislaţia internă a Ucrainei! – nu este tolerată de autorităţi. De pildă, pe 19.05.2025, trei preoţi români din regiunea Cernăuţi (Boian, Hruşeuţi şi Pătrăuşii de Jos) au depus cereri de afiliere la BOR. În după amiaza aceleiaşi zile, preoţii şi enoriaşii din cele trei parohii care au semnat procesele verbale de revenire la Patriarhia Româna au fost contactaţi prin intermediul a doi primari şi a unei persone interpuse, de la Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) şi amenintaţi că, dacă nu renunţă la demersurile lor, vor fi incorporaţi imediat şi trimişi pe front în prima linie, împreună cu rudele apropiate, semnatarii procesului-verbal de aderare, dar şi toţi bărbaţii apţi de mobilizare din acele localităţi. Drept urmare, şi-au retras a doua zi solicitările”, se mai arată în comunicat. AUR solicită urgent autorităţilor române să clarifice aceste aspecte şi cere public ca preşedintele României să spună dacă această problematică a figurat pe agenda comună a convorbirilor româno-ucrainene. Menţionăm că Serviciul de Stat pentru Politici Etnice şi Libertatea de Conştiinţă al Ucrainei, pe 27.09.2024, a „justificat” amânarea înregistrării „Bisericii Ortodoxe Române” din Ucraina motivând, fără fundament legal, faptul că „subiectul în cauza cuprinde probleme ale relaţiilor interstatale româno-ucrainene şi ucraineano-române”. ”AUR va menţine chestiunea pe agenda publică românească şi internaţională, solicitând periodic, prin interpelări parlamentare, luări de poziţie şi atitudini publice, stadiul dosarului şi reacţiile autorităţilor române. AUR transmite, alături de consideraţia faţă de ţara vecină, faptul că protejarea drepturilor minorităţilor române aflate în afara graniţelor României este un punct major al programului său politic. În consecinţă, odată cu preluarea guvernării la Bucureşti, AUR va condiţiona nemijlocit parcursul european al Ucrainei de implementarea în legislaţia şi practica ţării vecine a normelor internaţionale privind minorităţile naţionale, simetric cu ceea ce se întâmplă în România. Sperăm să nu se ajungă la asta”, mai spune AUR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
