Asociaţia Magistraţilor din România consideră că, după ce Curtea Constituţională a motivat decizia prin care a constatat existenţa unui conflict juridic între DNA şi Guvern, este nevoie de o analiză aprofundată la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu stabilirea unor concluzii care să poată fi transpuse şi în Legile Justiţiei, astfel încât "independenţa să fie independenţă, dar nu mai mult de atât, indiferent despre care putere în stat vorbim".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) arată că, potrivit Curţii Constituţionale a României (CCR), din datele dosarului penal în care erau anchetate legalitatea şi oportunitatea OUG 13 rezultă că, la momentul sesizării DNA, în denunţ nu exista nicio faptă de competenţa acesteia, "ci a fost adăugată numai în completarea denunţului - a doua zi -, fiind cuprinsă în ordonanţa de începere a urmăririi penale, precum şi că, ulterior, în ziua în care a dat o ordonanţă de extindere a urmăririi penale, pentru alte trei infracţiuni din care niciuna nu era de competenţa DNA, procurorul a dispus şi declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, «tocmai pentru că nu era îndrituit să efectueze urmărirea penală» (nici pentru infracţiunile cu privire la care de-abia dispusese extinderea urmăririi penale)".

Reprezentanţii AMR susţin că, în urma motivării deciziei CCR, este nevoie de o analiză detaliată la nivelul CSM.

"Ar trebui acest conflict juridic de natură constituţională să ne pună întrebări serioase despre problemele din interiorul sistemului? În primul rând, să recunoaştem că nu-i deajuns să rămânem la nivel de întrebări, ci trebuie să dăm răspunsuri, după cum nu-i de ajuns să găsim răspunsuri dacă nu le punem în aplicare. Iar pentru asta este nevoie, cu prioritate, de o analiză aprofundată, detaliată, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu stabilirea unor concluzii concrete care să poată fi transpuse şi în Legile Justiţiei (tocmai aflate în lucru), aşa încât independenţa să fie independenţă, dar nu mai mult de atât, indiferent despre care putere în stat vorbim", precizează AMR.

CCR a arătat, vineri, în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

”În ceea ce priveşte Ministerul Public, conduita conformă Constituţiei transpare din (…) abţinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”, se arată în motivarea deciziei prin care CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parchetul General - DNA şi Guvern.

Judecătorii CCR spun că anchetarea emiterii OUG 13 de către procurori ”echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar îșI arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”.

Mai mult, arată CCR în motivarea deciziei, acțiunea Ministerului Public ”creează o presiune asupra membrilor Guvernului” care afectează buna funcționare a acestei autorități, consecinţa fiind descurajarea sau intimidarea legiuitorului delegat (Guvernului - n.red.) de a-și exercita atribuțiile constituționale.

”Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor”, mai explică judecătorii CCR în cadrul deciziei.

Curtea demontează punctual toate acuzaţiile pentru care procurorii DNA au declanşat ancheta în privinţa adoptării OUG 13/2017. Astfel, arată judecătorii, infracţiunea de favorizarea a infractorului nu poate fi  comisă prin adoptarea unui act normativ.

”În virtutea imunității care însoțește actul decizional de legiferare, care este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul înseamnă a lăsa, indirect, posibilitatea intruziunii în procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecința directă a încălcării separației puterilor în stat”, se arată în motivarea judecătorilor.

De asemenea, a mai decis CCR, nici infracţiunile de conflict de interese, de prezentare cu rea credinţă de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui şi fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid de a-și folosi influență sau autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

”Nicio normă legală sau constituțională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Președintele României cu privire la «intențiile» sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la «intenția» sa de a adopta ordonanțe de urgență”, arată CCR în motivarea deciziei.

Judecătorii mai spun că nici oportunitatea şi nici legalitatea adoptării unui act normativ nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală.

Totodată, CCR arată că extinderea urmăririi penale de către procurori pentru alte trei infracţiuni, în aceeaşi speţă a OUG 13, în ziua în care DNA şi-a declinat competenţa în respectiva anchetă ”nu este în logica firească a cursului cauzei”.

”În condițiile în care începerea urmăririi penale presupune activități de cercetare și anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul și- a îndeplinit atribuțiile de legiuitor delegat, acțiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depășește competența stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acțiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcționare a acestei autorități sub aspectul actului legiferării, având drept consecință descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-și exercita atribuțiile constituționale”, au decis judecătorii constituţionali.

Curtea Constituţională a decis, pe 27 februarie, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Singurul judecător care a făcut opinie separată la această decizie a fost Livia Stanciu.

Motivarea Curţii Constituţionale în cazul conflictului constatat între Guvern şi DNA, referitor la dosarul adoptării Ordonanţei 13, va fi determinantă pentru cursul anchetei, a arătat imediat după decizia CCR, Ministerul Public.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.