Noii parlamentari au depus în primele trei luni de mandat 19 iniţiative legislative, cei mai harnici fiind senatorii şi deputaţii aflaţi la primul mandat de la PNL, urmaţi de cei ai PSD. Propunerile de acte normative vizează o gamă largă de reglementări, de la modificări ale legii educaţiei sau a legii pensiilor, până la modificări aduse statutului funcţionarilor publici sau conferirea unei super-imunităţi judecătorilor Curţii Constituţionale.
Deputatul PSD Paul Stănescu cere modificarea legii pensiilor ”astfel încât şi cetăţenii din oraşul Slatina, judeţul Olt, să poată beneficia de pensionare anticipată ca şi compensaţie a faptului că sunt supuşi în mod continuu şi permanent unei poluări din prelucrarea cu minereuri neferoase de pe platforma industrială”. Potrivit iniţiativei legislative, locuitorii din Slatina ar urma să se pensioneze cu doi ani mai devreme, la fel ca cei din Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna şi Tîrgu Mureş. Propunerea de act normativ este semnată şi de deputatul PNL Gigel Ştirbu, şi el, la fel ca Paul Stănescu, deputat de Olt.
Deputatul PNL Sorin Moldovan a depus un proiect de modificare a legii educaţiei naţionale, astfel încât posturile de directori sau directori adjuncţi de şcoli să nu poată fi ocupate decât prin concurs. Iniţiativa sa vine după ce, în luna ianuarie 2017, ministrul Educaţiei a emis un ordin prin care le permite foştilor directori de şcoli, care nu au promovat sau care nu s-au prezentat la concursul organizat anul trecut, să-şi reocupe funcţiile. Propunerea lui Moldovan este semnată de alţi 18 deputaţi şi senatori PNL.
Modificarea legii educaţiei şi-o doreşte şi deputatul PSD Mihaela Huncă. Ea cere implicarea financiară a Consiliilor Judeţene pentru constituirea unor fonduri de premiere a elevilor olimpici. ”În prezent”, explică social-democrata în expunerea de motive a iniţiativei, ”unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare nu au fonduri suficiente pentru a premia elevii care au înregistrat rezultate deosebite la olimpiadele, concursurile şi competiţiile şcolare organizate la nivel judeţean. Legislaţia actuală prevede implicarea Consiliilor judeţene numai în finanţarea organizării şi desfăşurării olimpiadelor şi a concursurilor şcolare locale, nu însă şi în asigurarea fondurilor pentru premierea elevilor”.
Siminica Mirea, senator PNL, propune modificarea legii educaţiei naţionale pentru introducerea noţiunilor de prim-ajutor ca disciplină obligatorie de studiu, lucru care ar face, spune iniţiatoarea, diferenţa dintre viaţă şi moarte. ”O educaţie sanitară de la vârste mici ar creşte şansele de supravueţuire ale unie persoane, dacă cei din jur ar şti cum să intervină până la sosirea ambulanţei”, explică Mirea în expunerea de motive a actului normativ, arătând că, potrivit statisticilor, aproape 70.000 de români mor annual pentru că nu sunt resuscitaţi la timp.
Adnagi Slavoliub, deputat din partea minorităţii sârbe, propune o super-imunitate pentru judecătorii Curţii Constituţionale, motivându-şi demersul prin aceea că, dat fiind roul CCR de ”gardian al Constituţiei”, se impune instituirea unor măsuri prin care să se elimine anticipat orice posibilităţi de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor. Concret, deputatul propune ca judecătorii constituţionali să nu poată fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu votul a două treimi din numărul membrilor CCR. În prezent, legea prevede că un judecător CCR poate fi arestat sau trimis în judecată cu încuviinţarea Biroului Permanent al Senatului, al Camerei Deputaţilor sau cu acordul preşedintelui României, în funcţie de cine a făcut numirea celui în cauză.
O altă iniţiativă care aparţine grupului minorităţilor vizează majorarea sumelor plătite persoanelor care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 (instaurarea regimului antonescian) până la 6 martie 1946 (instaurarea regimului comunist) din motive etnice. Propunerea legislativă este semnată de Silviu Vexler, deputat din partea comunităţii evreieşti, şi prevede acordarea unei indemnizaţii de 400 de lei lunar pentru fiecare an de deportare sau detenţie, câte 300 de lei lunar pentru fiecare an de strămutare, muncă forţată sau de evacuare din propria locuinţă. De asemenea, celor care au supravieţuit trenurilor morţii se acordă o indemnizaţie lunară de 400 de lei.
Senatorul PNL Răducu Filipescu, deşi politician vechi, se află la primul mandat de parlamentar. El a depus însă până acum nu mai puţin de trei propuneri legislative, dintre care una i-a enervat pe liderii partidului, care s-au disociat de demersul lui Filipescu. Astfel, senatorul PNL a depus la Parlament o propunere legislativă prin care funcţionarii publici să nu mai fie suspendaţi din funcţie dacă sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie şi de serviciu, pentru infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals şi infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii. "PNL se delimitează de această iniţiativă care nu a fost supusă dezbaterii şi deciziei conducerii partidului", a venit replica preşedintelui interimar al PNL, Raluca Turcan.
O altă iniţiativă a senatorului Răducu Filipescu vizează modificarea legii educaţiei fizice şi sportului, în sensul creării ”unui cadru normativ nediscriminatoriu pentru susţinerea financiară a tuturor cluburilor sportive”. Cea de-a treia propunere legislativă a lui Filipescu prevede modificarea legii privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. Concret, senatorul liberal propune posibilitatea finanţării de proiecte multianuale, în condiţiile în care legea în vigoare limitează finanţările exclusiv la proiectele care se desfăşoară pe parcursul unui singur an calendaristic.
Un alt parlamentar PNL care, la fel ca Răducu Filipescu, provine tot din administraţia locală şi care îşi doreşte modificarea statutului funcţionarilor publici este deputatul liberal Florin Roman. Acesta a depus o propunere legislativă de modificare a legii 188/1999 prin care, pe de o parte, se înjumătăţeşte vechimea necesară pentru accederea în funcţiile publice de conducere şi, pe de altă parte, permite funcţionarilor care obţin calificative slabe la evaluările anuale să poată avansa în funcţii. Roman îşi motivează propunerea legislativă susţinând că actualele cerinţe referitoare la vechime impuse de legea 188/1999 sunt excesive şi creează o piedică nejustificată la accesul la funcţiile publice.
Florin Roman a depus, alături de alţi 58 de parlamentar PNL, şi o propunere legislativă de abrogare a OUG 13/2017. Iniţiativa a rămas însă fără obiect după ce Guvernul a abrogat respectiva ordonanţă prin intermediul OUG 14/2017.
Deputatul PSD Marius Constantin Budăi vrea modificarea recent intratei în vigoare a aşa-zisei legi a cashback-ului – actul normativ care îi obligă pe comercianţii cu cifre de afaceri de minimum 10.000 de euro să îşi instaleze POS-uri pentru plata cu cardul şi, de asemenea, să permită retragerea de la POS a unei sume de până în 200 de lei, similar retragerilor de bani din bancomate. Or, spune deputatul PSD, micii comercianţi din mediul rural nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamente tehnice care să permită realizarea plăţilor prin intermediul cardurilor şi nici nu pot oferi fiecărui client care solicită avansuri în numerar de până în 200 de lei întrucât nu au suficiente încasări. Prin urmare, deputatul Budăi propune majorarea pragului pentru comercianţii obligaţi să accepte plata cu cardul de la 10.000 de euro, la 50.000 de euro cifră de afaceri şi, de asemenea, scăderea avansului pe care comercianţii trebuie să îl acorde, de la 200 de lei, la 100 de lei.
Liberalul Claudiu Vasile Răcuci a înregistrat o iniţiativă legislativă despre care spune că va ajuta angajaţii din mediul privat să fie plătiţi pentru orele suplimentare prestate. Concret, deputatul PNL propune amendarea Codului Fiscal astfel încât plata orelor suplimentare să fie scutită de toate taxele din partea angajatorului, iar angajatul să plătească doar 10,5% contribuţii sociale. „Prin aceste modificări anticipăm o mai bună colectare a veniturilor bugetare, o creştere a punctajului individual al angajatului în vederea obţinerii unei pensii mai consistente, precum şi co creştere însemnată a competitivităţii produselor agenţilor economici naţionali”. Iniţiativa lui Răcuci este susţinută de alţi unsprezece parlamentari PNL.
Un alt liberal care propune modificarea Codului Fiscal în sensul reducerii taxării muncii este senatorul Florin Cîţu. Iniţiativa lui Cîţu vizează reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator şi angajat, reducerea cotei de impozitare a venitului şi a celei de impozitare a profitului, transferul plăţii asigurării de şomaj în totalitate către angajat şi reducerea cotei de contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii. ”Aceste măsuri vor stimula crearea de noi locuri de muncă şi vor aduce un plus de opt miliarde de lei la bugetul de stat”, spune iniţiatorul. Propunerea legislativă are sprijinul a încă 24 de parlamentari PNL, inclusiv a preşedintelui interimar al partidului, Raluca Turcan.
Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a depus la începutul lunii februarie o iniţiativă legislativă, în calitate de senator PSD, care vizează implementarea deciziilor luate la summitul NATO de la Varşovia privind participarea României cu forţe naţionale în cadrul grupului de luptă sub conducerea SUA din Polonia, precum şi în cadrul Brigăzii Multinaţionale ce se va constitui pe teritoriul României. Propunerea lui Leş vizează implementarea unor aspecte de ordin operaţional, tehnic şi juridic în vederea respectării calendarului stabilit, ca până la 1 aprilie 2017 Grupul de luptă din Polonia condus de SUA să fie constituit. ”Neadoptarea în scurt timp a actului normativ va duce la nerespectarea angajamentului de a participa la Grupul de luptă din Polonia condus de SUA, va avea impact negativ asupra proiectelor solicitate de România să fie implementate pe teritoriul naţional, parte a întăririi flancului estic al Alianţei, inclusiv crearea unor disensiuni în cadrul NATO privind coeziunea şi efortul comun de întărire a flancului estic al Alianţei”, avertizează ministrul Apărării în expunerea de motive a iniţiativei legislative. Deşi mai sunt două săptămâni până la împlinirea termenului anunţat de Leş, propunerea sa nici măcar nu intrat în dezbatere.
Senatorul PSD Viorel Salan a depus o iniţiativă legislativă prin care cere dotarea jandarmilor ”cu mijloace specifice” pentru atunci când intră în contact cu animale sălbatice sau domestice periculoase. Concret, social-democratul propune ca jandarmii să deţină şi să folosească arme cu tranchilizante, substanţe tranchilizante, arme cu glonţ de cuciuc, dispozitive cu ultrasunete sau substanţe iritante pentru îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care ameninţă viaţa sau integritatea persoanelor.
Deputatul PMP Ionuţ Simionca propune amendarea legii de apărare împotriva incendiilor. Parlamentarul explică faptul că, deoarece intrarea în vigoare a prevederii conform căreia autorizaţia de securitate la incendiu a fost prorogată până la 30 iunie 2017, este nevoie de o măsură suplimentară de siguranţă. El propune ca, până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, va fi obligatorie amplasare de panouri în spaţiile respective cu următorul conţinut: ”Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu”. Deputatul spune că obligativitatea obţinerii autorizaţiei a fost instituită ca reacţie la incendiul din Clubul Colectiv, iar ”incendiul de la Clubul Bamboo demonstrează încă o dată că accidentele se pot întâmpla oricând”.
Mai mulţi parlamentari USR au depus o propunere legislativă de modificare a Codului rutier prin care cer reducerea amenzilor pentru biciclişti de la 870 – 1.160 lei, cât sunt în prezent, la 290 – 435 lei, argumentând, pe de o parte, că din cauza sumelor prea mari, poliţiştii nu îi sancţionează pe bicicliştii care încalcă regulile de circulaţie, iar pe de altă parte nivelul mare al amenzilor îi descurajează pe mulţi să utilizeze bicicleta ca mijloc de transport alternativ.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
