Două articole din Legea alegerilor locale, printre care şi cel care prevede alegerea primarilor într-un singur tur, vor fi analizate de Curtea Constituţională, în condiţiile în care o judecătoare de la Tribunalul Bucureşti a admis, sâmbătă, o contestaţie formulată de jurnalistul Liviu Avram, după ce i-a fost respinsă candidatura ca independent la Primăria Capitalei, şi a decis să trimită la CCR excepţia de neconstituţionalitate, potrivit Adevarul.ro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Judecătoarea Luminiţa Calciu, de la Tribunalul Bucureşti, a decis, sâmbătă, să trimită la Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Liviu Avram, care şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Municipal Bucureşti pe 13 aprilie, iar două zile mai târziu aceasta i-a fost respinsă, pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susţinere, a depus o listă cu doar trei semnături, potrivit sursei citate.

Articolul 50, alineatul 2 din Legea 115/2015 privind alegerile locale, impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1%, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături.

”Am ales cifra de trei semnături prin analogie cu soluţia adoptată de către Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, soluţie adoptată după ce Curtea Constituţională a decis că cerinţa de a prezenta 25.000 de semnături pentru formarea unui partid este o ingerinţă excesivă asupra dreptului de asociere şi a declarat-o ca fiind neconstituţională. Această cifră a reprezentat, aşadar, singurul reper valid din punct de vedere legal faţă de care m-am putut raporta atunci când am întocmit lista de semnături”, a justificat Liviu Avram numărul mic de semnături în sesizarea depusă la instanţă.

Odată cu contestaţia faţă de respingerea candidaturii, Liviu Avram a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alineatul 2 din Legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales.

Prin aceeaşi acţiune, Liviu Avram a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alineatul 2 din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012. În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, Parlamentul a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală.

El a mai arătat că partidele aflate la putere, în sensul că au votat cu majoritate covârşitoare această lege, au şi cei mai mulţi primari în funcţie, iar un singur tur de scrutin favorizează net primarii în funcţie faţă de ceilalţi candidaţi.

Procurorul de şedinţă, Corinne Rakoczy, a cerut să fie respinsă atât excepţia de neconstituţionalitate, cât şi contestaţia faţă de respingerea candidaturii.

Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis însă excepţia de neconstituţionalitate a celor două articole şi a dispus trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, pentru judecarea acestei excepţii.

Pe fondul cauzei, judecătoarea a respins contestaţia lui Liviu Avram faţă de respingerea candidaturii sale de către Biroul Electoral Municipal. Întrebat dacă înţelege să atace hotărârea de respingere a candidaturii, Liviu Avram a declarat că nu o va apela, mai scrie Adevarul.ro.

Într-un alt dosar, Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, contestaţia PNL privind alegerile într-un singur tur, precum şi cererea liberalilor de sesizare a Curţii Constituţionale.  PNL a anunţat că va face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.