A doua zi a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări - la care au luat parte preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, opt şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe - s-a desfăşurat marţi, la Palatul Cotroceni. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, în deschiderea sesiunii plenare, că proiectele gândite în cadrul summitului vor fi sprijinite, că este avută în vedere dezvoltarea infrastructurii de transport, "mai ales în zona voastră”, şi a subliniat faptul că respectarea statului de drept este esenţială. Preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Rick Perry, şi prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, au făcut declaraţii comune la finalul reuniunii, Iohannis arătând că summitul a fost excelent, în ciuda dificultăţilor de politică internă ale României.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Summitul I3M, la final - Iohannis: Am reuşit să avem un summit excelent, în ciuda dificultăţilor noastre de politică internă; Germania, stat partener al Iniţiativei; Slovenia, gazda ediţiei viitoare

Preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Rick Perry, şi prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, au făcut marţi declaraţii comune în finalul celui de-al treilea summit al Iniţiativei celor 3 Mări de la Bucureşti, Iohannis arătând că summitul a fost excelent, în ciuda dificultăţilor de politică internă.

Rezultatele întâlnirii au fost prezentate de Klaus Iohannis. "A fost o reuniune de succes cu rezultate palpabile. Am reuşit să avem un summit excelent, în ciuda dificultăţilor noastre de politică internă, spre beneficiul României, al dezvoltării sale economice, al cetăţenilor români şi a întregii regiuni a celor trei mări”, a declarat preşedintele României.

"Interesul pentru summitul de astăzi a fost demonstrat şi prin nivelul de reprezentare, opt preşedinţi din cele 12 state, un prim-ministru, doi preşedinţi de camere şi un ministru de externe. (...) Am adoptat o declaraţie comună care stipulează principiile ce stau la baza Iniţiativei celor 3 Mări şi obiectivele concrete. În primul rând, Iniţiativa urmăreşte să contribuie la dezvoltarea economică a regiunii”, a mai spus Iohannis.

Şeful statului a vorbit despre înţelegere comună "pro-dezvoltare economică a regiunii, pro-Uniunea Europeană şi pro-transatlantică”.

"Prezenţa economică a SUA în regiune e un catalizator pentru cooperare în zonă, dar şi ca parte a acordului transatlantic, iar Iniţiativa întâreşte relaţia”, a punctat Klaus Iohannis. El a explicat că secretarul american pentru Energie Rick Perry a reiterat susţinerea "puternică” a SUA, după ce preşedintele Donald Trump a transmis un mesaj pentru participanţii la summit.

Sprijinul politic pentru proiecte prioritare de interconectare - energie, transport şi digital - a fost cel mai important punct şi au fost selectate proiecte aflate în desfăşurare şi proiecte noi, a menţionat şeful statului.

"România a propus 6 proiecte aprobate de Guvernul României cu consultarea Administraţiei Prezidenţiale. Această listă nu este a preşedinţilor ţărilor participante, ci reprezintă contribuţia guvernelor ţărilor noastre. Prin această listă dăm un semnal politic la cel mai înalt nivel investitorilor în ceea ce priveşte proiectele majore de interconectare pe care ţările noastre le consideră proioritare. În perioada următoare va trebui să ne concentrăm pe obţinerea finanţării, pe implementarea acestor proiecte”, a subliniat Iohannis.

Germania, stat partener al Iniţiativei

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că Germania a devenit stat partener Iniţiativei.

"Un alt rezultat concret este decizia de a accepta Germania ca stat partener la Iniţiativă. Este o premieră şi u rezultat care ne bucură, Germania având multiple interese economice în regiune, în timp ce regiunea are numai de câştigat prin implicarea activă a Berlinului”, a declarat Klaus Iohannis.

SUA: Energia nu trebuie folosită ca mijloc de ameninţare

Prim-ministrul Morawiecki a vorbit despre o aprovizionarea cu gaze "din cât mai multe surse”.

El a precizat că în cadrul summitului şi-a exprimat dezacordul în legătură cu construcţia conductei dintre Rusia şi Germania: "Nu este vorba despre diversificare, e vorba despre monopolizare mai puternică”.

La rândul său, secretarul de stat american Rick Perry a declarat, în finalul summitului: "Statele Unite sunt un lider mondial în ceea ce priveşte petrolul şi gazul. Siguranţa energetică e strâns legată de siguranţa naţională, e ceva fundamental. Energia nu trebuie folosită niciodată ca un mijloc de coerciţie şi de ameninţare, e foarte important”.

El a vorbit despre Ţpoziţia agresivă a Rusiei”: "Această dependenţă a Europei pentru gazul rus a crescut de la 30% la peste 40%, fapt care creează îngrijorări”.

Americanii sunt de părere că Ţdiversitatea surselor energetice este foarte importantă” şi susţin "principiul diversificării”. "Nu vom permite altora să monopolizeze. Preşedintele a pus accent pe dezvoltarea infrastructurii, pe îndepărtarea barierelor”, a mai spus Perry.

"SUA şi Europa sunt deschise către afecri şi nerăbdătoare să îşi exprime angajamentul”, a concluzionat el.

Forum pe domeniul digitalizării, în octombrie, la Zagreb

Croaţia a propus 11 proiecte în valoare de 1,7 miliarde de euro, a declarat Kolinda Grabar-Kitarovic, care a anunţat că la Zagreb, în octombrie, va avea loc forumul pe domeniul digitalizării a I3M.

Ediţia viitoare, în Slovenia

Klaus Iohannis a mai explicat faptul că rezultatele summitului sunt "rodul unei munci asidue, desfăşurate pe parcursul unui singur an”. Următoarea ediţie a summitului Iniţiativei celor 3 Mări, a patra, va avea loc în Slovenia.

"Următoarea ediţie a Summitului, cea din 2019, se va desfăşura în Slovenia, la invitaţia domnului preşedinte Pahor şi doresc de pe acum mult succes Summitului de anul viitor”, a încheiat preşedintele român.

Klaus Iohannis, la summitul I3M: Avem nevoie ca UE şi SUA să fie cât mai apropiate posibil

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit marţi, în deschiderea sesiunii plenare din cadrul summitului Iniţiativei celor 3 Mări de la Bucureşti, despre proiectele alese ce reprezintă un potenţial care trebuie exploatat la maxim şi a specificat faptul că Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să fie mai apropiate ca niciodată.

FOTO - Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO - Inquam Photos / Octav Ganea

Preşedintele a subliniat importanţa dezvoltarea pro-Uniunea Europeană şi pro-transatlantică.

"Pentru zona dintre mările Adriatică, Baltică şi Neagră, interconectivitatea trebuie pusă pe cel mai înalt punct pe agenda de lucru. Există aşteptări şi cereri ale cetăţenilor noştri de a trăi într-un mediu prosper, securizat”.

Proiectele alese în cadrul Iniţiativei, a spus Iohannis, stimulează creşterea economică şi fluxul de investiţii în regiune. „Consider că e un potenţial pe care trebuie să îl exploatăm la maxim, împreună, desigur, cu partenerii din comunitatea euro-atlantică”.

"Iniţiativa celor 3 Mări poate consolida dezvoltarea economică per ansamblu şi consolidarea Uniunii Europene, într-un moment în care ne pregătim pentru a lua decizii importante privind viitorul Uniunii. (...) Credem că, în contextul provocărilor la nivel global, avem nevoie ca UE şi SUA să fie cât mai apropiate posibil - politic, economic şi din punct de vedere al securităţii”.

Iohannis a mai vorbit despre legătura transatlantică, ce se întemeiază pe baza valorilor comune. „Interesul nostru comun se ridică deasupra diferenţelor”, a spus el.

El a completat: "Este o realizare a Forumului de Afaceri să poate conecta instituţii financiare şi reprezentanţi politici din toată lumea, astfel că se creează noi idei”.

La finalul Forumului de Afaceri, luni, a fost semnată o scrisoare de intenţie în vedeea creării unui fond comun de investiţii, precum şi acordul înfiinţării unei reţele a Camerelor de Comerţ din ţările membre ale Iniţiativei.

Jean-Claude Juncker, la summitul I3M: Investiţiile nu au sens dacă lipseşte respectul faţă de statul de drept

"Iniţiativa celor 3 Mări este pe linia Uniunii Europene”, a spus Juncker în deschidere. El a salutat prezenţa lui Rick Perry, secretarul de stat american pentru Energie, care „adaugă ce trebuie la eforturile noastre de dezvoltare”.

Şeful CE a vorbit în limbile engleză, germană şi franceză, subliniind că sunt limbi la fel de importante în Uniunea Europeană: "Trebuie să punem accent pe virtuţile cooperării, în sensul de a vorbi o limbă comună între est şi vest”.

"Vă sprijinim şi vă încurajăm să realizaţi noi linii de cooperare între est şi vest, cei doi plămâni ai Europei, între nord şi sud”, a mai spus Juncker. "Sprijinim toate iniţiativele şi ideile exprimate aici”.

El a vorbit despre infrastructură, a dat exemplu proiectul dintre Polonia şi Lituania: „El poate fi folosit ca model de legătură între ţări europene”.

La nivel de investiţii, Juncker a precizat că între Marea Adriatică şi Marea neagră vor fi investiţi 150 de miliarde de euro - „Corina Creţu răspunde de acest lucru” - dintre care 2,5 miliarde de euro sunt acordaţi pentru dezvoltarea infrastructurii, „mai ales în zona voastră”, dar şi în ceea ce priveşte alimentarea cu energie şi transportul gazelor naturale.

În încheiere, el a punctat că „respectarea statului de drept este esenţială. Investiţiile nu au sens dacă lipseşte respectul faţă de statul de drept”.

"Când se vorbeşte despre statul de drept, există mereu strănuturi în sală”, a mai spus Juncker.

La sesiunea plenară găzduită de Klaus Iohannis participă, între alţii, preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, prim-ministrul Poloniei,  Mateusz Morawiecki, şi Rick Perry, Secretarul Energiei al SUA.

A doua zi a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări a început cu o sesiune plenară la Palatul Cotroceni

La ora 10.40, preşedintele Iohannis i-a primit la Cotroceni pe participanţi, iar de la ora 11.00 are loc o sesiune plenară - ”An Initiative which delivers - key projects in energy, transport, digital interconnections. The 3SI as catalyst for the cohesion and convergence of the EU and for the strengthening of the transatlantic link”, la care vor participa preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nouă şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.

FOTO - Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO - Inquam Photos / Octav Ganea

De la ora 13.00, preşedintele Klaus Iohannis va susţine o declaraţie de presă alături de preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, şi secretarul pentru Energie al SUA, Rick Perry, iar de la ora 13.45 va avea loc un dejun oficial.

La ora 15.15, preşedintele Iohannis îl va primi pe secretarul pentru Energie al SUA, Rick Perry.

Cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, a început luni la Bucureşti cu prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, la care au participat companii şi oficiali guvernamentali din statele partenere în cadrul Iniţiativei, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare europene şi internaţionale, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi mediului academic. 

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, luni seară, în deschiderea primului Forum de afaceri al Iniţiativei celor 3 Mări de la Bucureşti, despre importanţa sprijinului oferit de instituţiile europene economiilor celor mai noi state membre UE, dar şi despre menţinerea unei relaţii transatlantice "robuste”.

"În ultima perioadă a avut loc o acumulare de tensiuni în economia globală, care a venit pe fondul unui mediu securitar în erodare. Suntem expuşi unor riscuri majore, care afectează toţi participanţii la comerţul internaţional, bunuri şi servicii. Sunt de părere că viitorul economiei mondiale trebuie susţinut mai degrabă prin eforturi de a consolida dialogul între toate părţile implicate şi de a întări reglementările multilaterale, pentru ca acestea să fie cu adevărat eficiente”, a afirmat Iohannis.

El a precizat că ideea înfiinţării Iniţiativei celor 3 Mări a pornit de la „constatarea menţinerii unui decalaj de dezvoltare economică între vechile şi noile state membre ale UE şi din dorinţa de atenuare a acestuia”.

"Un astfel de eveniment este cu atât mai oportun cu cât, în lumea în care trăim, cele mai importante obiective de politică externă ale statelor, şi chiar obiectivele de securitate naţională sunt legate de promovarea intereselor economice şi a aspiraţiilor de bunăstare ale cetăţenilor noştri”, a spus şeful statului.

Corina Creţu, comisar european pentru dezvoltare regională, a transmis luni un mesaj din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care şi-a arătat speranţa faţă de menţinerea legăturii puternice dintre statele membre, dar şi a celei transatlantice.

La rândul său, Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, a vorbit despre priorităţile economice pe care statele membre trebuie să le stabilească şi urmărească şi a spus că succesul economiilor lor nu poate fi gândit în afara spaţiului european şi nici a celui transatlantic.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, în calitate de gazdă a Summitului "Iniţiativa celor Trei Mări”, un mesaj adresat participanţilor la Summitul de la Bucureşti, în care spune că SUA rămân dedicate colaborării cu cele 12 state membre, pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport şi digitale, arătând că Iniţiativa celor Trei Mări are un potenţial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii şi în alte sectoare importante de cooperare.

La Summitul "Iniţiativa celor Trei Mări", care are loc luni şi marţi la Bucureşti, participă şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, summitul de la Bucureşti reprezintă oportunitatea politică de a valida liniile directoare strategice care stau la baza dezvoltării viitoare a Iniţiativei celor Trei Mări. Astfel, această platformă politică flexibilă are ca prim obiectiv dezvoltarea economică a statelor din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, prin creşterea interconectivităţii, în special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în trei domenii principale - transport, energie, digital - şi stimularea competitivităţii economiilor statelor participante. Al doilea obiectiv vizează creşterea convergenţei reale între statele membre ale UE, contribuind astfel la întărirea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii, pentru a permite continuarea politicii de integrare europeană, ca bază pentru relansarea proiectului european. În al treilea rând, Iniţiativa are rolul de a contribui la consolidarea relaţiei transatlantice, prin încurajarea prezenţei economice a SUA în regiune ca un catalizator pentru o cooperare consolidată şi ca parte a parteneriatului transatlantic.

"Summitul găzduit la Bucureşti de preşedintele Klaus Iohannis va contribui, totodată, într-o manieră concretă, la procesul de dezvoltare a cooperării regionale, marcând trecerea Iniţiativei în faza rezultatelor tangibile. Astfel, Summitul urmăreşte exprimarea susţinerii politice a statelor participante la Iniţiativă cu privire la o listă regională de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transporturilor şi digital, propuse de guvernele statelor participante, crearea unei reţele a Camerelor de Comerţ din statele participante la Iniţiativă, demararea demersurilor pentru înfiinţarea unui Fond de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări şi lansarea oficială a site-ului Iniţiativei", a transmis Administraţia Prezidenţială. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.