Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat joi neconstituţională Legea care oferă statutul special pentru limba rusă, votată la 16 decembrie 2020 de deputaţii PSRM - „Pentru Moldova”. Decizia a fost votată de patru dintre cei cinci judecători ai Curţii Constituţionale care au participat la examinarea cauzei. Judecătorul Vladimir Ţurcan, fost deputat socialist, a formulat opinie separată, relatează Deschide.md. Preşedintele Curţii a afirmat că t.ratamentul preferenţial al limbii ruse în comparaţie cu celelalte limbi ale minorităţilor etnice contravine Constituţiei

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Preşedintele Curţii, Domnica Manole, a explicat că tratamentul preferenţial al limbii ruse în comparaţie cu celelalte limbi ale minorităţilor etnice, prin poziţionarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituţie, conform căruia limba de stat a Republicii Moldova este limba română, statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării, menţionarea limbii ruse având caracter exemplificativ. 

”Acest tratament nu este conform cu principiile enunţate de Preambulul Constituţiei şi face ca prescripţia articolului 10 alin. (2) din Constituţie să fie golită de substanţă în privinţa celorlalte minorităţi etnice care vorbesc o altă limbă decât limba rusă. Curtea a reţinut că în vederea asigurării aplicării prevederilor Legii contestate autorităţile statului trebuiau să aloce mijloace financiare suplimentare, care, la data adoptării Legii, nu au fost estimate, pentru traducerea actelor oficiale ale organelor puterii de stat şi ale administraţiei publice, pentru traducerea denumirilor instituţiilor publice, pentru pregătirea înscrisurilor de pe plăcile cu denumirea autorităţilor publice, pentru traducerea denumirii mărfurilor, a instrucţiunilor, precum şi a oricărei alte informaţii vizuale referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova, pentru instruirea funcţionarilor în sensul cunoaşterii limbii ruse, pentru angajarea şi remunerarea traducătorilor”, a menţionat preşedintele Curţii.

De asemenea, ea argumentat, invocând prevederile constituţionale, că ori rice propunere legislativă care atrage majorarea cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern şi nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. 

Deputaţii PSRM şi „Pentru Moldova” (Partidul „Şor” şi deputaţi neafiliaţi) au votat la data de 16 decembrie 2020 proiectul ce oferă un statut special limbii ruse. Cunoaşterea limbii ruse ar urma să devină obligatorie pentru funcţionarii de stat, şi asta pentru că cei din urmă vor fi obligaţi să răspundă la cererile cetăţenilor în limba în care a fost făcută solicitarea.

Ca urmare, deputatul Octavian Ţîcu (PUN) şi parlamentarii Dinu Plîngău şi Maria Ciobanu (Platforma DA) au contestat iniţiativa la Curtea Constituţională.

La acel moment, MAE  a transmis că România este îngrijorată de adoptarea de către Parlamentul din Republica Moldovva a proiectului de lege prin care limba rusă devine, alături de cea română, limba de comunicare în relaţia cu autorităţile statului. MAE preciza că este pusă în discuţie constituţionalitatea unei astfel de legi, deoarece nu respectă normele legislative, nu a existat o consultare publică adecvată şi nu s-a ţinut cont de principiile statului de drept.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.