Eurodeputaţii cer combaterea corupţiei din România, respectarea libertăţilor fundamentale şi evitarea urmării exemplului negativ al Ungariei şi Poloniei. Manfred Weber (PPE) a spus că România este o ţară care se luptă puternic pentru principiile fundamentale şi combate corupţia, aceasta nefiind doar o problemă românească, adăugând că "guvernul trebuie să-şi schimbe cursul". De asemenea, Josef Weidenholzer (S&D) a afirmat că situaţia politică din România este urmărită cu îngrijorare, spunând că regândirea rolului Serviciului de informaţii, "rămăşiţă a regimului Ceauşescu", ar fi un pas important în direcţia unei Românii moderne liberale. Guy Verhofstadt, din partea liberalilor europeni, a spus că remierul României şi preşedintele trebuie să colaboraeze. "Apelul meu este să nu urmaţi exemplul Ungariei şi Poloniei. Doar o bună cooperare între dumneavoastră, ca preşedinte, şi premier, Guvernul, poate evita această situaţie. La exact 30 de ani de la Revoluţie, va exista o luptă pentru democraţie", a spus Verhofstadt.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Manfred Weber, preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE), a spus că Europa "funcţionează şi dă rezultate".

"Dar trebuie să mai spun că Europa nu este încă unită, nu putem vorbi de o Europă cu adevărat unită. România face parte din Uniunea Europeană, însă condiţiile de trai în Uniunea noastră sunt foarte divergente şi grupul PPE nu poate accepta o astfel de situaţie, dorim să o schimbăm, dorim să avem cu adevărat pe viitor o Europă unită, în care oamenii să aibă un nivel de trai egal. Nu putem vorbi despre o Europă din vest şi din est, din sud şi din nord, o Europă a bogaţilor şi a săracilor", a afirmat el.

Weber a mai spus că România face parte din Uniunea Europeană, însă nu îndeplineşte neapărat condiţiile pentru Zona Euro, adăugând că speră ca zona Schengen să se extindă şi România să facă parte din ea.

"Aş dori să-mi exprim respectul şi faţă de cetăţenii României, pentru că într-adevăr tebuie să continue modernizarea acestei ţări, o ţară care se luptă puternic pentru principiile fundamentale şi combate corupţia. Nu e vorba doar de o problemă românească, dar e şi o problemă românească, şi oamenilor le pasă de situaţia din ţara lor, guvernul trebuie să-şi schimbe cursul (...) familia noastră politică subliniază faptul că Guvernul de astăzi din România a trecut una din liniile roşii legate de dezbaterea comună legată de valori şi aş dori să vă mulţumesc dumneavostră, domnule preşedintele, pentru că europenii care au dorit să ofere României o voce europeană au fost sprijiniţi de dumneavoastră, ceea ce este excelent", a afirmat Weber.

La rândul său, Josef Weidenholzer, vicepreşedinte al grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, a spus că România a făcut un progres considerabil, situaţia de la care s-a pornit fiind mult mai complicată decât în alte foste ţări comuniste, dar a cooperat cu Comisia Europeană prin mecanismul de cooperare şi verificare.

"Cooperarea în ce priveşte combatere corupţiei şi independenţa sectorului judiciar reprezintă elemente absolut importante, doar dacă vom reuşi să păstrăm aceste elemente evoluţia ţării se va confirma pe termen lung. Dacă corupţia va fi eliminată, atunci evoluţia economică va ajunge şi la oamenii de rând, din acest punct de vedere mai e încă mult de făcut", a spus el.

Potrivit acestuia, grupul S&D va fi un partener critic, pentru aceştia democraţia şi statul de drept se află în centru şi aceste principii sunt universale.

"Urmărim cu îngrijorare situaţia politică din ţara dumneavoastră, care se agravează, nu ne corespunde să ne implicăm în evenimente politice interne, dar nu e bine atunci când o societate se fragmentează şi clivajele se adâncesc. Sperăm că dvs veţi contribui la depăşirea acestor obstacole şi veţi crea unitate. Iată de ce vă cerem ca să regândiţi rolul Serviciului de informaţii, rămăşiţă a regimului Ceauşescu. Ar fi un pas important în direcţia unei Românii moderne liberale", a încheiat el.

Monica Macovei a afirmat că românii îşi pun încrederea în UE mai ales de când ”trăiesc coşmarul unei guvernări netransparente”, care atacă permanent justiţia.

Ea a mai arătat că PE a adoptat noi directive pentru combaterea spălării banilor, pentru confiscarea extinsă a averilor, dar acestea nu sunt transpuse în România nici corect, nici la timp, ci uneori pe dos.

”Europa trebuie să sancţioneze derapajele de la democraţie”, a susţinut Macovei.

Eurodeputatul a spus că discursul PSD-ALDE încearcă să manipuleze opinia publică insistând că România îşi pierde identitatea, dar nu spun nimic despre avantajele aderării la UE.

”Trebuie să învingem populismul şi extremismul”, a mai spus Monica Macovei.

Guy Verhofstadt, din partea liberalilor europeni, a spus că este foarte îngrijorat în legătură cu ceea ce se întâmplă în România.

"Prima dată când am fost la Bucureşti a fost în decembrie 1989. Cu un avion vechi Tarom. A fost o tortură. Pentru mine a fost prima dată când am fost într-o ţară comunistă. Îmi amintesc că la Bucureşti m-am întâlnit cu Radu Câmpeanu într-o clădire goală, într-un birou gol, cu o masă şi un scaun. Tocmai se întorsese din exil. Când m-am întors aici, am trimis imediat un camion cu mobilier de birou, computere. Dar au fost distruse apoi de oamenii lui Iliescu, de minerii furioşi. A trebuit să mai trimit câteva camioane ca să-şi poată construi mişcarea liberală. (...) Vă spun această poveste pentru că astăzi mă aflu după 30 de ani şi sunt din nou îngrjiorat de ce se întâmplă în România”, a afirmat Verhofstadt.

El a spus că, în primul rând, este îngrijorat în privinţa ”modificărilor dubioase” la legile justiţiei, descoperirii protocoalelor secrete, subminării luptei anticorupţie.

”Eu am făcut un apel la premierul României şi la dumneavoastră pentru că trebuie să colaboraţi. Apelul meu este să nu urmaţi exemplul Ungariei şi Poloniei. Doar o bună cooperare între dumneavoastră, ca preşedinte, şi premier, Guvernul, poate evita această situaţie. La exact 30 de ani de la Revoluţie, va exista o luptă pentru democraţie. Va fi o luptă de la toleranţă împotriva rasismului, între deschidere şi protecţionism, între liberali şi populşitii înguşti la minte din toate colţurile Europei. Iar România are un rol important în această luptă”, a subliniat liderul grupului ALDE.

Ska Keller, din grupul verzilor, a spus că fiecare cetăţean european trebuie să se întrebe ce viitor îşi doreşte. ”România are nevoie de dumneavoastră, şi la referendum au arătat că nu îşi doresc această ură, au ieşit în stradă să protesteze faţă de Guvern. Acum şefa DNA va fi înlocuită cu cineva care nu este aşa democratic. De ce nu faceţi un apel la toate partidele politice pentru ca recomandările Comisiei de la Veneţia să fie respectate?”, a adăugat ea.

Tania Gonzalez Penas, eurodeputat al stângii unite, i-a amintit preşedintelui Klaus Iohannis că la alegerile prezidenţiale din 2014 s-a vorbit despre lupta anticorupţie. ”Oricine s-ar uita în urmă ar vedea că acum lucrurile stau altfel. Nu fiţi un complice la reformele Guvernului!”, i-a spus ea preşedintelui. Ea a mai menţionat că referendumul a fost susţinut de Guvern, dar din fericire românii au ştiut să se opună. ”Mii de compatrioţi au protestat faţă de corupţie, cetăţenii se opun în continuare diminuării luptei anticorupţie. Vă îndemnăm să ascultaţi glasul poporului dumneavoastră, care vă cere să nu continuaţi pe calea Guvernului. Cetăţenii români ştiu să se facă ascultaţi, salutăm acest lucru şi îi sprijinim”, a subliniat europarlamentarul.

Renate Weber, europarlamentar ALDE, a vorbit despre abuzurile din justiţie şi despre protocoalele secrete încheiate între SRI şi Parchetul General.

"Aţi omis să menţionaţi abuzurile săvârşite în timpul mandatului dumneavoastră în numele unei cauze corecte: lupta împotriva corupţiei, dar care, din păcate, a fost folosită pentru jocuri de putere”, a declarat Renate Weber, făcând referire la protocoalele dintre SRI şi instituţiile din justiţie.

"O consecinţă a fost situaţia a zeci de procurori şi judecători, inclusiv de la CCR, hărţuiţi ani de zile pe baza unor fapte inexistente. Aşa a fost afectată independenţa magistraţilor. Asumaţi-vă această responsabilitate ca să fim siguri că abuzurile nu se vor mai repeta”, a spus Weber.

Europarlamentarul român Cătălin Ivan a susţinut punctul de vedere al preşedintelui Iohannis, caracterizând discursul său drept o „gură de stabilitate”.

"Într-un context atât de complicat pentru România, dar şi pentru UE, mesajul dumneavoastră de astăzi este optimist, este o gură de stabilitate. Sunt de acord că este nevoie de o recalibrare a proiectului european. După atâtea crize, este nevoie să le arătăm cetăţenilor că ne-am învăţat lecţiile. Mulţumesc că aţi amintit de unitate în diversitate”, a declarat Cătălin Ivan.

La rândul său, europarlamentarul PNL Adina Vălean a spus că România trebuie să facă mai mult efort pentru a întări viitorul proiectului european şi i-a cerut să spună care sunt priorităţile ţării noastre pentru a depăşi anumite decalaje.

"Apreciez felul în care România, prin vocea dumneavoastră, vede viitorul Europei. Succesul UE depinde de succesul fiecărui stat membru, iar România trebuie să facă mai mult şi mai bine pentru a contribui la întărirea şi viitorul proiectului european. În acest context, cred că ar fi interesant pentru noi dacă ne-aţi putea spune câteva dintre priorităţile României pentru a depăşi decalajele”, a spus Vălean.

Siegrfried Mureşan a subliniat că „Europa este casa noastră”, iar tinerii europeni trebuie să înveţe să lucreze împreună.

În acelaşi timp, europarlamentarul PSD Victor Boştinaru a spus că România „nu îşi vede locul” în afara proiectului european, precizând că o astfel de dezbatere din Parlamentul European ar trebui continuată şi în ţară. Boştinaru l-a întrebat pe Iohannis care vor fi relaţiile României cu Marea Britanie după Brexit.

"Se întâmplă rar în acest Parlament European când mai multe voci exprimă un consens. Salut contribuţia dumneavoastră şi spun că este bine ca această dezbatere să o continuăm acasă. România nu îşi vede locul afară din proiectul european”, a spus Boştinaru.

Europarlamentarul PPE Cristian Preda este de părere că România nu va avea o preşedinţie a Consiliului foarte bună, pentru că membrii Guvernului nu apără Uniunea Europeană.

"E o bucurie să avem aici o voce din România care apără UE şi se gândeşte la viitorul ei. Acum trei săptămâni am avut altă voce care a arătat făţiş că nu vrea să coopereze cu instituţiile europene. E nevoie ca şi guvernele din state să nu uite Europa, să n-o lase în urmă. Ce se întâmplă în România e tocmai acest lucru, Europa e uitată. Nu ştiu vreun membru al Guvernului PSD şi ALDE care să fi apărat UE. Mă tem că nu va fi o preşedinţie fructuoasă. Cu cine să apărăm UE? Cu Olguţa, cu Daea, cu Andruşca, cu Tudorel Toader? Securiştii corupţi apără independenţa justiţiei vorbind despre serviciile secrete. (..) Ruţine familiei liberale, ruţine familiei socialiste! Amândouă ţin în braţe corupţi”, a spus Cristian Preda.

Europarlamentarii au mai cerut explicaţii preşedintelui Iohannis şi despre drepturile persoanelor LGBT şi ce face România pentru ca şi acestea să se simtă acasă, precum şi despre mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat, despre respectarea statului de drept şi despre justiţie.

În final, şeful statului a promis că va răspunde în scris tuturor întrebărilor.

„Au fost numeroase poziţii exprimate, mi-aş fi dorit să fi fost mai numeroase. Vă mulţumesc celor care au găsit cuvinte de apreciere pentru România, vă mulţumesc şi celor care au găsit cuvinte de critică constructivă, pentru că altfel de critică nu-mi imaginez că se poate face în PE. (...) Având în vedere diversitatea temelor, şi vă asigur că toate sunt importante, nu pot să intru în toate detaliile şi toate răspunsurile. Împreună cu colegii mei vom avea grijă ca fiecare vorbitor să primească un răspuns în scris şi cred că aşa vom îmbunătăţi ferm dialogul între noi”, a spus Iohannis.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.