Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, afirmă că aderarea României la Spaţiul Schengen ţine de o decizie politică, nu de respectarea rigorilor, şi că este "un carusel în care din când în când se schimbă cei care au rezerve în legătură cu admiterea noastră în Schengen, din motive politice". "Problema e legată mai mult de ceea ce reprezintă Schengen-ul azi, este o instituţie care se confruntă cu foarte mari probleme, o serie de state membre ale Schengen au introdus controalele la frontieră. În al doilea rând, se discută foarte mult despre un nou Schengen", spune Meleşcanu, menţionând că, oricum problema Schengen-ului este legată de transportul de mărfuri, nu de cetăţeni, care pot circula cu cartea de identitate în UE.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Pentru Schengen, evident că acolo este vorba de o decizie strict politică, nu are nimic de a face cu ceea ce înseamnă respectarea de către România a rigorilor pe care le are Spaţiul Schengen", a declarat, luni seară, Teodor Meleşcanu, la Digi 24.

Întrebat de ce nu s-a reuşit să se negocieze la nivel politic mult mai bine dosarul Schengen, Meleşcanu a spus: "Obiectivul nostru nu a fost acela de a obţine anumite beneficii din postura de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, ambiţia noastră a fost de a fi într-adevăr o ţară capabilă, un membru care doreşte să asigure consens pe cele mai multe dosare, lucru care s-a şi văzut în practică".

"Tema respectivă este pe agenda Consiliului Afaceri Interne şi Justiţie, este o temă care toată lumea ştie foarte bine, este un carusel în care din când în când se schimbă cei care au rezerve în legătură cu admiterea noastră în Schengen, dn motive politice (...) Ar fi fost inutil (să se forţeze caruselul - n.r.), pentur că jocurile sunt foatrte bine aranjate (...)", a afirmat el.

Meleşcanu a spus că acum România are o altă poziţie.

"Problema e legată mai mult de ceea ce reprezintă Schengen-ul azi, este o instituţie care se confruntă cu foarte mari probleme, o serie de state membre ale Schengen au introdus controalele la frontieră. În al doilea rând, se discută foarte mult despre un nou Schengen şi despre aranjamentul de la Dublin, cu azilul şi aşa mai departe. Deci ne aflăm într-o perioadă în care se discută puţin despre ce va fi viitorul Schengen, viitoarea structură care va permite libera circulaţie a cetăţenilor. Deci cred că, din punctul meu de vedere, chiar nu văd care sunt dificultăţile foarte mari", a mai spus ministrul.

El a adăugat că s-a reuşit să se obţină participarea la un sistem care se referă la vize şi la unui care se referă la schimbul de informaţii.

Întrebat dacă este de aşteptat ca în următoarele luni România să intre în Schegen măcar cu aeroporturile, Meleşcanu a afirmat: "Ar fi din punctul meu de vedere o posibilitate de a da un semnal în legătură cu o admitere cât mai rapidă în Spaţiul Schengen. S-a discutat de mai multe ori, există şi ţări care ne-au sprijinit pe această temă, inclusiv Germania, Franţa, deci nu sunt probleme deosebite".

"Problema Schengenului este legată de transportul de mărfuri, nu e legată de cetăţeni, oricare din noi poate să meargă în orice ţară a Uniunii Europene cu cartea de identitate. Deci nu e nicio problemă", a susţinut el.

Referitor la faptul că românii trebuie să aştepte în aroporturi la controlul documentelor, ţara nefiind în Schengen, Meleşcanu a afirmat că "nu este foarte plăcut, dar nu este un obstacol".

"Singura chestiune reală este reducerea timpului pntru transportul de mărfuri la frontiera noastră. Asta este de fapt cea mai importantă temă şi de aceea sunt şi foarte multe discuţii în legătură cu admiterea în Schengen, pentru că una din marile probleme ale Europei occidentale este politica de delocalizare a societăţilor, toate societăţile care se delocalizează în România beneficiază de anumite avantaje, în primul rând salariile mai mici, forţă de muncă destul de calificată ş.a.m.d. Şi atunci există o presiune la nivelul opiniei publice din ţările bătrânei Europe sau Europei de Vest, care sunt foarte sensibile la posibilitatea pierderii locurlor de muncă. Aduceţi-vă aminte de celebra afacere a Nokia, care s-a stabilit lângă Cluj şi care a închis o fabrică de vreo 10.000 de oameni, gândiţi-vă la Renault, gândiţi-vă la multe alte firme. (...) Presiunea este în ţările lor, unde ei nu vor să mai dea drumul să de delocalizeze înspre zona Europei Centrale şi de Est", a afirmat Meleşcanu.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.