Victoria partidului pro-european PAS al Maiei Sandu în alegerile parlamentare din Republica Moldova desfăşurate duminică, 28 septembrie, constituie un excelent prilej de învăţăminte pentru statul român, afirmă Ileana Racheru, expertă în spaţiul ex-sovietic, într-un interviu acordat „la cald“ News.ro, la doar câteva ore după ce rezultatul scrutinului a devenit clar.
Moldovenii au fost mai rezistenţi la propaganda rusă pentru că societatea civilă şi presa s-au mobilizat exemplar, iar populaţia Moldovei este mult mai familiarizată decât cea a României cu tipurile de manipulare pe care le face Moscova, afirmă Ileana Racheru.
Câştigător cu peste 50% din voturile exprimate, partidul preşedintei Maia Sandu va face singur guvernul şi va deschide curând negocierile de aderare la UE. E posibil ca acestea să se încheie în 2028, dar aderarea propriu-zisă e posibil să mai dureze, deoarece tratatul trebuie aprobat de parlamentele tuturor membrilor UE. În acelaşi timp, atrage atenţia Ileana Racheru, trebuie să fim realişti şi să înţelegem că intrarea Moldovei în UE depinde decisiv de ce se va petrece în Ucraina. Dacă această ţară va fi înfrântă sau obligată să semneze o pace prin care să cedeze regiunea Odessa, e cât se poate de clar că Republica Moldova nu va avea nicio şansă să mai intre în UE.
Şi România e la fel de interesantă ca Ucraina să reziste şi să rămână pro-europeană, pentru că ţara noastră are nevoie vitală de un spaţiu de prosperitate şi securitate la graniţa de est, mai spune Ileana Racheru.
În acelaşi timp, România poate extrage foarte multe învăţăminte din ce s-a întâmplat în Moldova, primul dintre ele fiind cum să lupte şi să învingă propaganda şi influenţa rusească. Destructurarea reţelei criminale Şor, care acţionează nestingherită pe teritoriul României, face afaceri şi finanţează campanii de presă putiniste, ar fi unul din obiective.
Mai jos, interviul acordat de Ileana Racheru pentru News.ro:
„Integrarea europeană a Republicii Moldova nu depinde doar de reforme şi negocierile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană! Un rol determinant îl au evoluţiile de pe frontul din Ucraina şi ce se va întâmpla în Ucraina. Dacă Ucrainei îi va fi impusă o pace dezavantajoasă, în care Rusiei îi va fi permis să controleze regiunea Odessa, nu cred că Republica Moldova are vreo şansă reală“
Matei Udrea: Bună dimineaţa, doamnă Ileana Racheru, vă mulţumesc pentru că v-aţi făcut timp să-mi acordaţi acest interviu la cald, într-un moment în care trebuie să spunem că nici măcar nu s-au anunţat oficial rezultatele finale ale votului din Republica Moldova. Aşadar, întrebarea ar fi următoarea: Care sunt primele dumneavoastră gânduri după rezultatele acestui vot de duminică? V-aţi aşteptat la acest deznodământ?
Ileana Racheru: Eu am spus încă de acum 3 săptămâni şi am repetat în mai multe emisiuni că PAS are nişte şanse mici să ia majoritatea singur. Dacă o să vă uitaţi la dezbaterea de la Freedom House, dar şi la TVR, am spus chestiunea asta. Şi aseară (duminică seară – n. red.), la Digi, am spus că eu cred că PAS are şansa să ia singur majoritatea. Explicaţia acestui vot ar fi că societatea şi presa din Republica Moldova s-au mobilizat extraordinar de bine! Şi o altă explicaţie ţine de faptul că populaţia din Republica Moldova este mult mai obişnuită cu propaganda şi manipulările Federaţiei Ruse decât populaţia din România. Din 1991 şi până în prezent, moldovenii au aflat în timpul campaniilor electorale şi nu numai că toate relele, toate grozăviile vin de la vestul Republicii Moldova, din România şi din Uniunea Europeană. Însă de data aceasta ceea ce s-a întâmplat eu aş putea să numesc mai degrabă un asalt decât o campanie electorală. Un asalt al unui stat inamic asupra democraţiei din Republica Moldova. Pentru că a fost mai degrabă o luptă a lui David cu Goliat în ceea ce priveşte acest asalt asupra democraţiei – miza fiind democraţia însăşi – decât o campanie electorală clasică în care, în mod normal, diverşi candidaţi îşi spuneau platformele şi făceau dezbatere de idei. Ceea ce nu s-a întâmplat acum în Republica Moldova. Dezbaterile au fost total acoperite de dezinformarea Federaţiei Ruse şi de numeroase încercări, pe alocuri şi reuşite, de cumpărare a votului prin reţeaua criminală Şor.
Matei Udrea: Chiar voiam să vă întreb de ce credeţi că a eşuat propaganda rusă. Gândindu-mă că, într-adevăr, pe lângă argumentele pe care le-aţi expus dumneavoastră aici, pe de altă parte, Republica Moldova era mult mai expusă, în sensul că nu exista o barieră de limbă, aşa cum a fost, de exemplu, în România. În Moldova este o importantă minoritate rusofonă, acolo sunt anumite enclave pe care statul moldovean nici măcar nu le controlează pe teritoriul republicii. Şi e o tradiţie a propagandei ruseşti mult, mult mai lungă. Deci, existau premise pentru evoluţii mai neplăcute.
Ileana Racheru: Acum, minoritatea rusofonă din Republica Moldova să ştiţi că este mică! Abia dacă ajunge la 10%! Majoritatea, conform recensământului realizat anul trecut, sunt etnici români. Cred că 77%. Mă rog, ei îşi spun moldoveni. O altă componentă a votului către Est este dată şi de rusofilia etnicilor români, dacă o pot numi aşa. Şi, bineînţeles, şi de propaganda Federaţiei Ruse, care a avut impact în special prin intermediul bisericilor din Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, care este în subordinea Patriarhiei de la Moscova. Altă comunitate şi minoritate care votează candidaţi pro-ruşi sunt găgăuzii. În Găgăuzia, dacă v-aţi uitat, PAS a luat cam 3% din voturi. De ce se întâmplă chestiunea asta în Găgăuzia? Pentru că regiunea, practic, trăieşte pe altă planetă, dacă pot să spun aşa, decât restul Republicii Moldova! Una dintre explicaţii ţine de faptul că etnicii găgăuzi nu au fost integraţi după 1990 sau, mai degrabă, după ce au primit statutul de regiune autonomă (1995 – n. red.). Nu au fost integraţi pentru că, în primul rând, autorităţile pro-ruse care au fost la putere la Chişinău au dorit să-şi păstreze acest bazin electoral şi i-au ţinut, practic, într-o comunitate izolată, vorbitoare majoritar de limba rusă şi foarte expusă propagandei Kremlinului. În acelaşi timp, până la PAS nu s-au făcut aproape deloc eforturi pentru integrarea lingvistică a acestora. Pentru că şi partidele pro-europene care au fost la putere i-au neglijat, spunând că „Oricum, ei nu sunt electoratul nostru, nu are absolut niciun sens să investim în ei!“. În perioada PAS au fost introduse inclusiv la grădiniţă programe în limba română. Au fost programe de învăţare a limbii române introduse pentru adulţi, dar situaţia este încă la un nivel extrem de incipient. De exemplu, am văzut că acum inclusiv în România au fost aduşi profesori de limba română din Găgăuzia, ca să înveţe limba. Aşa se explică şi faptul că, în ciuda investiţiilor europene care s-au făcut în Găgăuzia în şcoli, grădiniţe, instituţii publice, drumuri şi aşa mai departe, în continuare, găgăuzii votează candidaţi pro-ruşi. O altă parte a electoratului pro-rusesc este cel care locuieşte în Transnistria. Dar, dacă o să vă uitaţi, o să vedeţi că PAS a luat undeva, la 30% din voturi în Transnistria.
„Ar fi în dezavantajul României decuplarea Ucrainei de Republica Moldova în negocierile de aderare la UE, pentru că România are nevoie stringentă de o zonă de prosperitate şi securitate la graniţele sale care să includă chiar şi Ucraina“
Matei Udrea: A luat mult!
Ileana Racheru: Pentru experţi nu este deloc surprinzător! Şi o să vă spun de ce. Pentru că, în principiu, este votul celor care trăiesc în sate care se află sub controlul Chişinăului. Cred că ştiţi că în 1992, când s-a desfăşurat conflictul din Transnistria, au rămas în subordinea Chişinăului nişte sate majoritar vorbitoare de limba română. Ei trăiesc, din nefericire, sub un asediu important al autorităţilor separatiste, dar sunt loiali autorităţilor de la Chişinău. În acelaşi timp, profesorii, inclusiv de la liceul din Tiraspol, profesorii de limba română şi aşa mai departe pot constitui cei 30%. Dar nu este mai puţin adevărat că, în contextul războiului din Ucraina, oamenii mai educaţi din regiunea transnistreană, deşi nu vorbesc limba română, au conştientizat faptul că Republica Moldova nu are niciun viitor alături de Federaţia Rusă, în contextul în care inclusiv cei din Transnistria au văzut fluxul de refugiaţi şi înţeleg ce se întâmplă pe frontul din Ucraina.
Matei Udrea: Ce consecinţe putem întrevedea după acest vot în care PAS a luat majoritatea în Parlament?
Ileana Racheru: PAS ar trebui să înceapă negocierile de aderare (la Uniunea Europeană – n. red.), pentru că screening-ul l-a finalizat de curând. Acum, însă, o să fiu cât se poate de realistă şi o să spun că integrarea europeană a Republicii Moldova nu depinde doar de reformele şi negocierile care se vor desfăşura între Republica Moldova şi Uniunea Europeană! Un rol determinant îl au evoluţiile de pe frontul din Ucraina şi ce se va întâmpla în Ucraina. Dacă Ucrainei îi va fi impusă o pace dezavantajoasă, în care Rusiei îi va fi permis să controleze regiunea Odessa, nu cred că Republica Moldova are vreo şansă reală. La fel şi dacă, într-un scenariu puţin probabil acum, trupele ruse ar reuşi să treacă Niprul şi să ajungă inclusiv la graniţele României. Pentru Republica Moldova, existenţa unui stat Ucraina independent, suveran, ancorat în sfera de influenţă a Occidentului, este un element existenţial.
Matei Udrea: Dacă nu s-ar întâmpla acest dezastru geopolitic despre care aţi vorbit dumneavoastră mai devreme, respectiv înfrângerea Ucrainei şi trecerea ei sub influenţa rusească, ce perspectivă are Republica Moldova? Vă întreb pentru că am citit deja la unele persoane că aderarea la Uniunea Europeană se întrezăreşte la orizontul anului 2030.
Ileana Racheru: Scenariul cel mai optimist care este avansat este cel de finalizare a negocierilor în 2028. Dar ştiţi că de la momentul finalizării negocierilor şi până ca aderarea propriu-zisă să se întâmple mai durează, pentru că trebuie ratificată de către parlamentele tuturor statelor membre. Partea bună este că, cel puţin la momentul actual, nu există niciun actor din Uniunea Europeană care să se opună aderării Republicii Moldova.
Matei Udrea: Există posibilitatea ca Moldova să fie decuplată, în acest proces de aderare, de Ucraina? Sau se va întâmpla acest lucru numai la pachet cu Ucraina?
Ileana Racheru: Momentan, nu se discută această posibilitate, însă aş vrea să subliniez că, de exemplu, în ceea ce priveşte România, ar fi în dezavantajul României, pentru că România are nevoie stringentă de o zonă de prosperitate şi securitate la graniţele sale care să includă chiar şi Ucraina. Însă, strict tehnic, este cât se poate de posibil şi probabil ca negocierile cu Republica Moldova să avanseze mai repede, din simplul motiv că este mai mică şi mai uşor de reformat şi de aproximat legislaţia.
„Ce mă aştept să facă Rusia e să întrerupă furnizarea de gaz către Transnistria, chestiune care creează perspectivele unei catastrofe umanitare acolo. Dacă nu au gaz, transnistrenii nu au nici electricitate. Dacă nu au electricitate, se vor trezi că nu au nici apă la robinete în apartamente“
Matei Udrea: Vă aşteptaţi ca în perioada următoare Rusia să continue să încerce diverse lucruri în Moldova? Sau jocul e cam încheiat cu alegerile acestea?
Ileana Racheru: Nu, Rusia nu va renunţa! Însă nu cred că acum vor fi proteste violente şi proteste care să reuşească să destabilizeze regimul politic de la Chişinău, pentru că ruşii au tot încercat începând din 2022, iar autorităţile din Republica Moldova au fost cât se poate de performante în a preveni astfel de scenarii. În acelaşi timp, nu e nimic nou în faptul că Igor Dodon a anunţat proteste. El a făcut proteste cu socialiştii şi după alegerile prezidenţiale de anul trecut. Ce mă aştept să facă Rusia în viitorul apropiat e, probabil, să întrerupă furnizarea de gaz către Transnistria, chestiune care creează perspectivele unei catastrofe umanitare acolo. Dacă nu au gaz, transnistrenii, practic, nu au nici electricitate. Dacă nu au electricitate se vor trezi că nu au nici apă la robinet în apartamente, pentru că presiunea în ţevi, pentru ca apa să ajungă la robinete, este generată prin electricitate. În acelaşi timp, trebuie menţionat şi că Transnistria va foarte-foarte greu de susţinut pe linia de plutire, având în vedere faptul că întreprinderile din Transnistria nu pot să producă profit în absenţa gazului rusesc gratis. Subliniez: nu ieftin, ci gratis! Anul acesta, Transnistria a supravieţuit prin nişte ajutoare europene, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că a primit un fel de bailout (asistenţă financiară – n. red.) de la oligarhul stăpân al Transnistriei care este Victor Guşan. Victor Guşan are şi afaceri în Ucraina, este dependent, cumva, de autorităţile din Ucraina. El are afaceri şi în Ucraina şi are şi proprietăţi în Ucraina. Alte chestiuni pe care le face Rusia: va continua cu dezinformarea, cu manipulările şi aşa mai departe. Care, oricum, sunt la ordinea zilei în Republica Moldova.
Matei Udrea: Ar putea România să tragă nişte învăţăminte din aceste alegeri? Şi dacă da, care ar putea fi?
Ileana Racheru: A, ar putea să tragă foarte multe învăţăminte! În principiu, mă gândesc la securizarea spaţiului audio-vizual, în special în ceea ce priveşte şi educarea populaţiei. De exemplu, cred că ar trebui modificată legislaţia CNA-ului de la noi ca să prevadă amenzi mai mari pentru televiziunile care difuzează dezinformare, propagandă şi tot ce vreţi, făcând în principiu jocul Federaţiei Ruse, nu doar al unor actori politici locali. În al doilea rând, cred că CNA-ul trebuie să fie blindat cu mijloace tehnologice care să-i permită identificarea, scanarea comportamentului inautentic de pe reţelele de socializare şi, bineînţeles, închiderea conturilor care generează aşa ceva. În acelaşi timp, cred că şi poliţia sau procurorii ar putea să aibă mai multe lucruri de învăţat din Republica Moldova în ceea ce priveşte depistarea mijloacelor de finanţare a unor entităţi care mai mult ca sigur sunt legate cu reţeaua Şor inclusiv în România. Mă refer la presa suveranistă care a popularizat-o în mod intens pe Victoria Furtună – bineînţeles, fără să menţioneze că are un program iredentist care vizează inclusiv teritoriul României – şi, în acelaşi timp, inclusiv mediul privat de afaceri din România care are relaţii cu reţeaua Şor. Şi o altă chestiune care trebuie probabil revizuită – poate şi la nivel de legislaţie, dacă acum nu există instrumentele necesare – este cea legată de vulnerabilizarea României prin faptul că au fost acordate cetăţenii unor personaje care în mod sigur pun probleme de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea României. Cred că aţi văzut deja că a fost declanşată o procedură în ce priveşte retragerea cetăţeniei pentru Victoria Furtună. În acelaşi timp, cred că autorităţile din România ar trebui să colaboreze altfel cu cele din Republica Moldova inclusiv pentru a implementa şi prelua modelele de bune practici în ceea ce priveşte instituirea unor interdicţii pentru afacerile care sunt conexate cu reţeaua criminală Şor.
Matei Udrea: Vă mulţumesc foarte mult!
Ileana Racheru: Cu plăcere!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
