Eurodeputatul Cristian Buşoi, raportorul pentru programul EU4Health 2021 - 2027, care are un buget de 5,1 miliarde de euro, a explicat marţi, într-o conferinţă de presă, că aceşti bani nu vor fi împărţiţi pe ţări şi că România va trebui să facă cele mai bune aplicaţii posibile pentru a putea absorbi fonduri. El s-a arătat încrezător că, în cazul în care va fi folosită această oportunitate, schimbările în sistemul medical românesc vor fi vizibile.
Eurodeputaţii şi Consiliul au ajuns luni seară la un acord provizoriu privind Programul european de sănătate 2021 - 2027, în valoare de 5,1 miliarde de euro, ce are drept obiectiv remedierea deficienţelor expuse de Covid-19 şi sporirea calităţii şi capacităţii sistemelor sanitare din Uniunea Europeană. Din bugetul total, o cincime va fi rezervată promovării şi prevenţiei bolilor, prin abordarea unor subiecte precum consumul dăunător de alcool şi tutun.
Comisia Europeană va veni anual cu un program de lucru şi va stabili care sunt tipurile de acţiuni şi cine poate aplica pentru acestea. „În acest caz, va trebui să vedem care sunt cele mai importante priorităţi pentru România şi cum putem aplica. Va putea aplica Ministerul Sănătăţii, vor putea aplica organizaţiile de pacienţi, asociaţii profesionale şi institute medicale din România. Toţi pot fi beneficiari ai programului”.
Înainte de a stabili programul anual de lucru şi bugetul alocat, CE va trebui să se consulte cu actorii relevanţi în domeniul sănătăţii la nivel european - industria, spitalele, medicii, asociaţiile de pacienţi - şi cu Parlamentul European.
Bugetul nu este alocat pe ţări. „Cei 5,1 miliarde de euro, la fel ca în alte programe, nu sunt împărţiţi pe ţări. Fiecare stat membru poate aplica, poate veni cu idei de acţiuni, vor fi şi în competiţie, şi, în funcţie de asta, vor putea să absoarbă o parte din aceşti bani. Sigur că întotdeauna se ţine cont de criteriul geografic, să se menţină un echilibru în accesul la aceste programe centralizate. Va fi foarte important să venim cu idei competitive, să fim activi, să participăm în toate proiectele. Iar acolo unde banii vor fi alocaţi unor entităţi naţionale să facem cele mai bune aplicaţii posibile”.
O parte din bugetul total va fi destinată programelor Comisiei Europene de promovare a sănătăţii, dar şi de acolo va fi nevoie de experţi naţionali, subcontractori naţionali şi o parte din bani pot veni către România.
„Nevoile sistemului de sănătate din România sunt foarte mari. Dacă ne uităm la spitalele publice, au existat nişte ameliorări, dar exceptând poate Institutul Oncologic de la Cluj şi spitalul de la Mioveni, mai mic, dar care a fost construit de la zero, în România nu s-a construit niciun spital nou în ultimii 30 de ani. Oportunitatea pentru următorii ani e să facem o schimbare importantă, nu doar din programul EU4Health, ci şi din alte programe europene”.
În ţară există peste 450 de spitale publice în relaţie contractuală cu Casa. „Dacă suntem în stare să folosim aceste oportunităţi, diferenţa pentru pacienţi va fi una extrem de vizibilă”.
Legat de cum ar trebui să arate sistemul român de sănătate peste şapte ani, după ce ar trebui să absoarbă bani din programul EU4Health, Buşoi a spus: „Impactul acestor bani europeni sper să fie unul vizibil. Ca exerciţiu de imaginaţie, ar trebui să avem trei spitale regionale complet funcţionale, cu circuite noi, cu medici - unii dintre ei care vor reveni din străinătate pentru că îşi vor putea face meseria într-un spaţiu de secol XXI, poate chiar mai bine dotat decât unele din vestul Europei. Peste şapte ani, ar trebui să avem cel puţin zece spitale refăcute aproape în totalitate sau cu dotări noi în care pacienţii se vor simţi în siguranţă. Va trebui să încheiem toate programele de prevenţie şi testare pentru principalele tipuri de cancer şi, în urma acestor programe, să identificăm în fază timpurie mii de pacienţi care vor fi mai bine trataţi şi să aibă o şansă la viaţă. Peste cel mult şapte ani, sistemul ar trebui să fie complet digitalizat, să avem dotate complet toate institutele de oncologie din România şi institutele boli cardio-vasculare şi în maxim patru ani va trebui să avem cel puţin 200 de spitale incluse în conceptul de spital digital”.
Şi nu în ultimul rând, a adăugat el, peste şapte ani „ar trebui să fim foarte avansaţi privind cercetarea medicală”. „Avem ambiţia de a construi un institut de genomică, de a oferi granturi din bani europeni profesorilor şi cercetătorilor din România. Chiar dacă poate nu va fi descoperit aici un tratament revoluţionar - în general acestea sunt făcute cu ajutorul mediului privat şi în marile companii farmaceutice -, dar pentru cercetarea de bază avem la dispoziţie aceşti bani”, a conchis el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
