Reglementările europene sunt adoptate, de regulă, în numele unor obiective legitime, de la sănătate şi protecţia mediului până la siguranţa noilor tehnologii. Problema apare atunci când regulile sunt introduse fără o evaluare completă a efectelor economice sau când mai multe obligaţii ajung să se suprapună.
European Policy Innovation Council (EPIC), o organizaţie nonprofit înregistrată în Belgia şi în Registrul de transparenţă al Uniunii Europene, analizează tocmai aceste efecte în raportul publicat în septembrie 2026,The Hidden Cost of EU Regulation. Potrivit estimărilor sale, cinci dosare europene ar putea fi asociate, în scenariile restrictive analizate pentru perioada 2026–2030, cu pierderi medii anuale de aproximativ 159 de miliarde de euro din PIB, un deficit de investiţii de aproape 36 de miliarde de euro şi circa 419.000 de locuri de muncă expuse riscului.
Cifrele sunt uriaşe, dar discuţia nu se opreşte la marile companii sau la statisticile despre PIB. Când producţia se restrânge, investiţiile sunt amânate şi veniturile fiscale scad, efectele se pot transmite către economia de zi cu zi prin locuri de muncă mai puţine, presiuni asupra preţurilor şi resurse bugetare mai reduse. În cazul produselor din tutun şi nicotină, EPIC avertizează că aplicarea aceloraşi restricţii unor categorii cu profiluri diferite poate limita opţiunile legale disponibile pentru adulţi şi poate transfera o parte a cererii către canale ilicite, mai greu de controlat.
Analiza vizează revizuirea directivei asupra produselor din tutun, reglementarea inteligenţei artificiale, noile reguli privind ambalajele, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră şi autorizarea biotehnologiilor şi a alimentelor noi. Dintre acestea, revizuirea legislaţiei privind produsele din tutun generează, în scenariul restrictiv al EPIC, cel mai mare impact economic evitabil: o pierdere anuală estimată la aproximativ 48 de miliarde de euro, dintre care circa 24 de miliarde de euro din accize şi TVA, aproape 120.000 de locuri de muncă expuse riscului şi un deficit de investiţii de aproximativ 11 miliarde de euro.
Raportul nu cere abandonarea obiectivelor europene privind sănătatea, mediul sau siguranţa. Propune însă o reglementare mai predictibilă, proporţională şi diferenţiată în funcţie de risc. Potrivit modelării EPIC, o astfel de abordare ar putea însemna, faţă de scenariile restrictive, aproximativ 125 de miliarde de euro în plus la nivelul PIB-ului anual, 28 de miliarde de euro în investiţii şi o îmbunătăţire a impactului asupra ocupării echivalentă cu aproximativ 241.000 de locuri de muncă. Estimările sunt medii anuale pentru 2026–2030, nu pierderi deja produse sau rezultate garantate.
Medikatv.ro
