Atacul cibernetic asupra ANCPI din iulie a readus în atenţie o problemă care priveşte atât instituţiile publice, cât şi companiile: cât de repede îşi pot relua activitatea atunci când sistemele devin indisponibile. Alexandru Ion, Head of Sales & Business Development la CloudXEdge, explică rolul infrastructurii distribuite, al backupului imutabil şi al planurilor de recuperare testate periodic.
Alexandru Ion are peste 20 de ani de experienţă în industria IT&C. Anterior, a fost Head of ICT & IoT Solution Development în cadrul Vodafone Business România şi a lucrat la proiecte pentru sectorul public, industria bancară, retail şi utilităţi.
Incidente precum cel de la ANCPI au atras atenţia asupra rezilienţei datelor şi a infrastructurii digitale. Dincolo de acest caz specific, ce ar trebui să facă orice organizaţie publică sau privată?
În industria noastră, rezilienţa se construieşte din faza de arhitectură, deci primul pas este evaluarea arhitecturii existente cu ajutorul specialiştilor. O companie sau instituţie care depinde de un singur sistem, într-o singură locaţie, fără o alternativă funcţională, este expusă, indiferent cât de bine este protejat acel sistem, pentru că riscul nu vine doar din atacuri cibernetice, ci şi din erori umane, defecţiuni hardware sau dezastre naturale. Vestea bună este că soluţiile există şi sunt mature: infrastructură distribuită, backup imutabil, planuri de recuperare testate periodic. Acestea fac diferenţa între o organizaţie care îşi continuă activitatea după un incident major şi o companie sau instituţie care poate pierde tot ce a construit în ani de zile.
Multe companii cred că rezilienţa şi securitatea datelor sunt probleme specifice instituţiilor publice sau marilor corporaţii, de exemplu băncilor. Este adevărat?
Rezilienţa şi securitatea datelor sunt esenţiale în toate companiile, dar sunt considerate cu adevărat prioritare în corporaţii. Companiile medii sunt însă mai expuse, pentru că au aceleaşi dependenţe critice, dar nu alocă resursele necesare până nu se confruntă cu un incident major. De exemplu, o platformă de e-commerce care îşi pierde comenzile timp de câteva zile sau o firmă de logistică al cărei sistem de tracking devine indisponibil. Impactul este semnificativ şi, de multe ori, nu există planul de recuperare pe care o organizaţie mare şi-l poate permite. De aceea, le recomandăm companiilor să aibă backup imutabil, planuri de disaster recovery şi, mai ales, suportul specialiştilor care le pot consilia din faza de proiectare a arhitecturii cloud.
Ce înseamnă, concret, infrastructură distribuită şi georedundanţă pentru cineva care nu vine din zona tehnică?
Infrastructura distribuită înseamnă că datele şi aplicaţiile unei companii sau instituţii nu există într-un singur loc, ci sunt replicate în locaţii diferite. Un singur centru de date înseamnă expunere maximă la riscul unui dezastru. Este un punct unic de eşec. Oricât de avansată este infrastructura locală, o pană majoră sau un incident neprevăzut poate bloca operaţiunile unei companii, ducând la pierderi de date şi opriri costisitoare. La CloudXEdge, de exemplu, avem centre de date în Ploieşti şi Braşov, poziţionate intenţionat pe falii geologice diferite, tocmai pentru a elimina riscul ca un singur eveniment regional să afecteze ambele locaţii.
Abordarea noastră se bazează pe georedundanţă nativă. La CloudXEdge, workload-urile sunt rulate simultan în mai multe centre de date distincte. Dacă un site este afectat, celălalt preia traficul instantaneu.
Backupul este un subiect vechi, dar termenul „backup imutabil” apare tot mai des. Care este diferenţa?
Un backup pe care îl poţi şterge nu oferă o protecţie totală. Atacurile de tip ransomware vizează acum exact copiile de siguranţă. Dacă un cont administrativ este compromis, un backup tradiţional poate fi modificat, criptat sau şters complet, lăsând compania vulnerabilă.
Un backup imutabil înseamnă că datele unei companii sunt în siguranţă 100%. De exemplu, la CloudXEdge, odată activată opţiunea de imutabilitate, copiile de siguranţă sunt blocate. Ele nu mai pot fi modificate, criptate sau şterse sub nicio formă pe perioada definită de retenţie, nici măcar în situaţia extremă în care contul administratorului a fost compromis.
Mai mult, în situaţia unui atac, CloudXEdge se asigură că datele companiei sau instituţiei pot fi recuperate extrem de rapid, cu latenţă minimă, iar sistemele pot reveni online fără întârzieri operaţionale.
Ce rol are edge computing-ul într-un scenariu de criză?
Edge computing aduce procesarea datelor mai aproape de utilizator şi de locul unde sunt generate datele. Dacă un sistem central devine indisponibil, o arhitectură de tip edge poate menţine funcţionale serviciile critice la nivel local, în timp ce nucleul central este recuperat.
La CloudXEdge, îmbinăm securitatea absolută cu performanţa imediată: datele sunt complet protejate şi imutabile în faţa atacurilor, dar rămân extrem de accesibile, direct din locaţiile CloudXEdge, exact în momentele critice când contează cel mai mult.
Într-o criză reală, tehnologia nu este suficientă, fiind nevoie şi de oameni. Cum sprijină echipa CloudXEdge un client aflat într-o astfel de situaţie?
În primul rând, oferim clienţilor suport uman 24/7, ceea ce înseamnă că, într-o situaţie de criză, specialiştii noştri colaborează direct cu compania sau instituţia afectată. Primele ore ale unui incident contează cel mai mult, iar acolo diferenţa o fac oamenii, nu doar tehnologia. Rezilienţa înseamnă, până la urmă, atât infrastructură bine gândită, cât şi o echipă pregătită să acţioneze rapid atunci când contează cel mai mult.
Medikatv.ro
