Dr. Konstantinos Farsalinos a publicat recent un raport în care prezintă o cercetare legată de utilizarea aromelor în produsele pe bază de nicotină şi tutun care prezintă risc redus (Tobacco Harm Reduction, THR). În contextul în care mai multe ţări interzic complet produsele alternative, precum India, şi altele, ca statele Uniunii Europene, se pregătesc să interzică aromele acestora, el este de părere că „aceasta este o cale greşită”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Ne confruntăm cu aceeaşi dezbatere aprinsă, nu doar între oameni de ştiinţă, ci şi între guverne şi cercetători. THR vizează însă mult mai mulţi oameni decât oricare alte produse implicate în reducerea riscului”, a declarat Farsalinos la un webinar, la care a participat alături de profesori şi medici.

El a subliniat că, după multe decenii, problema fumatului nu a fost rezolvată. Situaţia s-a îmbunătăţit „destul de mult”, dar au fost cheltuite miliarde de dolari, au fost făcute multe încercări şi problema se menţine.

Aromele reprezintă un subiect fierbinte în această controversă. Potrivit medicului, „trebuie să fim realişti, nu idealişti”. „Este necesară o intervenţie privind comportamentul, nu tratarea. Aromele au un rol crucial în convingerea fumătorului să treacă la produse alternative. În cazul ţigărilor electronice, au rolul de a îndepărta fumătorul de ţigarete şi de a preveni revenirea lui la fumat”, a susţinut el.

Cercetătorul grec a dat ca exemplu cazul mamei sale, care, la vârsta de 72 de ani, după ce a fumat cinci decenii, a ales ajutorul unor astfel de produse. „Aromele nu sunt folosite pentru a atrage tinerii, ci pentru a îndepărta fumătorii de gustul de tutun”.

În raportul de 65 de pagini, el subliniază că aromele sunt principalul element în succesul produselor alternative. „La nivel global, fumătorii care trec de la ţigarete la THR nu mai vor aroma de tutun, ci altceva mai bun, în opinia lor. Interdicţia aromelor este un pas riscant şi pentru cei care deja le folosesc pentru vape şi vor fi privaţi de ele. Este riscant şi e posibil ca alţii care vor să renunţe la fumat să nu o facă dacă nu au această alternativă”.

„Avem nevoie de produse diferite. Este nevoie de o abordare multi-dimensională, de o perspectivă diferită”, a punctat Farsalinos. „Principalul element care determină succesul ţigărilor electronice este probabil reprezentat de aromă. Ce face ţigările electronice atractive nu sunt doar aspectul sau caracteristicile, dar şi gustul. Gustul e esenţial pentru orice”. 

„O abordare holistică în termeni de reglementare care să se refere la toate beneficiile intenţionate şi la riscul neintenţionat este singurul mod de a merge mai departe. Nu există o singură decizie, o singură regulă care să rezolve toate aceste probleme şi, în acelaşi timp, să facă aceste produse atractive”, consideră cercetătorul.

Ţigările electronice sunt o alternativă la fumat şi trebuie, astfel, reglementate în consecinţă.

„Oamenii fumează pentru că le place, ştim ce schimbări face nicotina în creier, aşa că prin alternative le dăm ceva ce le face plăcere. Oamenilor nu le place să folosească lucruri plictisitoare. Sănătatea ca motivaţie nu e suficientă, nu a fost timp de şase decenii, deci trebuie să le oferim mai mult”, precizează el.

Legat de decizia UE de a interzice aromele, el a adăugat: „Nu văd dovezi reale că tinerii folosesc ţigări electronice în Europa. Nu a fost documentat. Cred că încercăm să găsim o soluţie pentru o problemă inexistentă. În realitate, creăm o problemă încercând să rezolvăm o alta care nu există. Va fi foarte dificil, pentru că este clar că decidenţii au o părere prestabilită faţă de ţigările electronice. Există şi presiune din partea unor organizaţii, precum OMS, şi presiune socială, care nu ştiu de unde vine, pentru că nu există o documentaţie reală legat de adolescenţii consumatori”.

Impactul consumului de ţigări electronice în rândul tinerilor trebuie determinat, potrivit lui Farsalinos, prin date referitoare la frecvenţa utilizării acestora şi istoricul utilizatorului privind fumatul.

„Nu am văzut informaţii despre asta în Europa, aşa că nu înţeleg de ce există această grabă, de ce sunt atât de încrezători că rezolvă problema prin interzicerea aromelor. Nu ştiu de ce cred că vor preveni problema. Ţigările electronice nu au intrat pe piaţă anul trecut sau acum doi ani, sunt pe piaţă de mai mult de 12 ani. Cred că am fi văzut o problemă în trecut”, afirmă Konstantinos Farsalinos.

El a spus că o consecinţă ar putea fi reprezentată de apariţia unor astfel de produse pe piaţa neagră: „Autorităţile trebuie să înţeleagă că interzicerea aromelor va avea consecinţe nedorite şi trebuie să vadă beneficiile date de acestea, nu doar posibile riscuri neintenţionate. Politica de sănătate publică nu funcţionează dacă nu există o abordare multi-dimensională. Sunt speriaţi de lucruri pe care nu le cunosc foarte bine, astfel că aplică reglementări restrictive”.

Konstantinos Farsalinos este cardiolog şi cercetător asociat la Onassis Cardiac Surgery Center din Atena, la departamentul de Farmacie al Universităţii Petras şi la Şcoala Naţională de Sănătate Publică - Grecia. Este specializat în ecocardiografie şi cercetare privind fumatul şi reducerea riscului dat de consumul de tutun. Până în prezent, a publicat mai mult de 70 de studii şi articole despre fumat, reducerea riscurilor asociate fumatului - THR şi ţigări electronice.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.