Este un simbol simplu al veseliei de sărbători, dar ornamentul de Crăciun are o istorie obscură. Considerate a fi originare din Germania secolului al XVI-lea, primele ornamente de Crăciun nu semănau deloc cu ceea ce cunoaştem astăzi.
Se crede că tradiţia „modernă" a pomului de Crăciun îşi are originea în Germania secolului al XVI-lea, unde pomi mici cu frunze veşnic verzi erau decoraţi cu ornamente de Crăciun precum lumânări, mere, nuci şi fructe de pădure ca „pomi ai Paradisului" în piesele de teatru din biserici. De-a lungul timpului, creştinii devotaţi au integrat aceşti pomi decoraţi în casele lor în timpul sărbătorilor. Tradiţia, care a devenit un ritual creştin, a început să se răspândească în întreaga Europă.
Imigranţii germani au adus această practică în America în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, unde a fost imediat respinsă de grupurile religioase puritane pentru conotaţiile sale păgâne din punct de vedere istoric. Deşi a durat ceva timp până să prindă contur, mici comunităţi de colonişti de origine germană au documentat continuarea acestei practici de ornamente de Crăciun încă de la mijlocul anilor 1700.
La sfârşitul anilor 1840, o descriere publicată a reginei Victoria sărbătorind Crăciunul împreună cu soţul ei de origine germană, prinţul Albert, şi cu familia lor în jurul unui brad împodobit cu ornamente de Crăciun a transformat această practică într-una dintre cele mai la modă, pe care americanii bogaţi s-au grăbit să o adopte. În scurt timp, afacerile locale au prins potenţialul comercial al ornamentelor.
Până în anii 1890, magazinul Woolworth's Department Store din Statele Unite vindea ornamente de Craciun importate din Germania în valoare de 25 de milioane de dolari, realizate din plumb şi sticlă suflată manual. Cu timpul, decoraţiunile pentru brad au devenit din ce în ce mai artistice, încorporând noi materiale, cum ar fi staniolul, mătasea şi lâna.
Cândva primul producător de ornamente realizate manual, Germania a intrat brusc în competiţie cu producţia de masă japoneză şi est-europeană, pe măsură ce ornamentele de Crăciun deveneau o afacere comercială globalizată. Până la mijlocul anilor 1930, peste 250.000 de ornamente de Crăciun au fost importate în Statele Unite.
În 1973, Hallmark a introdus ornamentele "Keepsake", care au conferit acestor decoraţiuni o valoare de colecţie. Prima colecţie a constat din bibelouri de sticlă şi mici figurine din fire, iar fiecare linie succesivă de ornamente de Crăciun în ediţie limitată a fost unică pentru anul respectiv.
Poate că ştiţi că steaua de Crăciun pe care o vedeţi cocoţată în vârful copacilor şi atârnată pe crengi are origini religioase, dar ştiţi de ce?
Când Iisus s-a născut în Betleem, trei magi (sau înţelepţi) au văzut o stea neobişnuită pe cer şi au ştiut că aceasta îi va conduce la copilul Iisus. Ei au urmărit acea stea până la grajdul în care Iisus zăcea într-o iesle şi au adus daruri de aur, tămâie şi smirnă. Steaua pe care o folosim astăzi pentru a decora pomii noştri este reprezentativă pentru Steaua originală din Betleem.
Un lucru amuzant este că, deşi uneori ne referim la ei ca la "cei trei regi", înţelepţii nu erau de fapt regi. În schimb, ei erau echivalentul astrologilor, care urmăreau modelele stelelor şi erau respectaţi.
Astăzi, bradul de Crăciun a renunţat la cea mai mare parte a semnificaţiei sale religioase. Devenind o tradiţie de iarnă transculturală pe deplin integrată, familiile de toate credinţele din întreaga lume aşteaptă acel moment iubit al anului în care îşi pot şterge din nou praful de pe decoraţiuni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
