Deşi adopţia soluţiilor cloud în România este încă sub media europeană, ritmul de creştere din ultimii ani aduce o sofisticare a cerinţelor din piaţă, spune Alexandru Nen, Head of Product Development & Lifecycle Management la CloudXEdge. În acest context, companiile se orientează tot mai mult către arhitecturi adaptate propriilor cerinţe, de la soluţii Public şi Private Cloud până la infrastructuri hibride.
După primul val de migrare în cloud, companiile îşi reconsideră arhitectura infrastructurii IT, pe fondul unor cerinţe tot mai mari privind controlul costurilor, flexibilitatea, performanţa şi conformitatea.
Alexandru Nen, Head of Product Development & Lifecycle Management la CloudXEdge, are peste 20 de ani de experienţă în industria IT&C şi este specializat în managementul produselor, programelor şi serviciilor IT, precum şi în soluţii Cloud, IoT şi Smart City. De-a lungul carierei, a coordonat proiecte de transformare digitală, dezvoltare de produse şi livrare de servicii la nivel local şi global, în companii precum Liberty Global, Vodafone Business, Orange Business, Telekom Romania, IBM şi Ericsson.
La nivel internaţional, companiile îşi reconsideră din ce în ce mai mult infrastructura de cloud. Regăsiţi acest trend şi la clienţii din România?
Deşi procentul de adopţie a soluţiilor cloud în România este încă mult în urma celui de la nivel european, vedem un trend încurajator, cu o creştere tot mai accentuată în ultimii doi ani.
Consumul crescut de soluţii cloud al companiilor româneşti vine la pachet cu nevoi tot mai sofisticate. Din acest motiv, infrastructura lor nu mai poate avea o configuraţie standard.
Clienţilor CloudXEdge le propunem soluţii adaptate nevoilor lor, fie că vorbim despre Public Cloud, Private Cloud sau un mix al celor două: izolare acolo unde datele sunt sensibile şi flexibilitate acolo unde compania este în creştere.
Concepem arhitectura împreună cu clienţii, fără configuraţii impuse de la început, printr-o infrastructură hibridă reală.
În ce măsură pachetele standard oferite la nivel global răspund nevoilor companiilor româneşti?
Un pachet standard este gândit să funcţioneze pentru cât mai multe companii, fără să ţină cont de specificul fiecărui business. De cele mai multe ori, aceste pachete vin cu resurse grupate în bundle-uri fixe: plăteşti pentru capacitate de care nu ai nevoie sau te limitezi la ceea ce este inclus, fără să poţi ajusta fiecare componentă.
Majoritatea companiilor şi instituţiilor româneşti au nevoi specifice, fie că vorbim despre control şi guvernanţă strictă, fie despre scalare rapidă şi flexibilitate. Puţine pachete standard acoperă ambele capete ale acestui spectru fără compromisuri. De aceea, la CloudXEdge pornim de la nevoile reale ale clientului, nu de la un şablon. Clientul alege resursele de care are nevoie şi poate adăuga componentele opţionale relevante pentru business, fără să plătească pentru restul.
Ce înseamnă, concret, o infrastructură hibridă şi ce companii au nevoie de ea?
O infrastructură hibridă reală înseamnă că Private şi Public Cloud nu sunt medii separate, administrate în paralel, ci fac parte din aceeaşi platformă, construită de la început să lucreze împreună. De exemplu, o companie din healthcare poate păstra datele sensibile ale pacienţilor în Private Cloud, în timp ce rulează în Public Cloud portalurile pentru clienţi sau mediile de testare, acolo unde contează viteza de scalare. Chiar şi în cazul Public Cloud, clientul poate alege în care dintre centrele noastre din Ploieşti şi Braşov îşi ţine datele, cu garanţia rezidenţei acestora acolo unde are nevoie.
Reglementările europene devin tot mai stricte, mai ales pentru banking, sănătate sau utilităţi. Cum influenţează acest context arhitectura de cloud?
GDPR şi reglementările sectoriale, precum NIS2 pentru operatorii de infrastructură critică sau cerinţele de rezilienţă şi audit din banking şi sănătate, nu mai sunt o anexă la strategia de IT, ci un punct de plecare pentru arhitectură.
La CloudXEdge, datele reglementate rămân pe infrastructură localizată în România, fie că vorbim despre Public sau Private Cloud, iar clientul păstrează controlul asupra ţării în care sunt stocate datele, fără dependenţă de un furnizor extern pentru control plane.
În plus, fiecare acţiune din portalul de self-service este înregistrată, ceea ce oferă un audit trail complet şi permite echipelor de conformitate să urmărească cine a avut acces la ce şi când. Arhitectura noastră este aliniată NIS2 şi GDPR by default, nu ca un strat adăugat ulterior, ci ca fundaţie de la care pornim orice discuţie cu un client dintr-un sector reglementat.
Multe companii cu infrastructură hibridă se confruntă cu o complexitate operaţională ridicată, cu instrumente şi echipe diferite şi vizibilitate fragmentată. Cum abordaţi această problemă?
Este o problemă frecventă la companiile care au construit un mediu hibrid „din bucăţi”: un furnizor pentru privat, altul pentru public, fiecare cu propria platformă şi propriul model de consum şi tarifare. De aceea, am dezvoltat în România portalul CloudXEdge prin care clienţii îşi gestionează întreaga infrastructură, fie că este vorba despre Private Cloud, Public Cloud sau ambele, din acelaşi loc, cu aceleaşi instrumente, conturi şi permisiuni. Astfel, complexitatea configuraţiei nu se mai traduce automat în complexitate operaţională.




























