Salarizarea personalului din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională a generat în ultimii ani numeroase litigii, în special din cauza aplicării neunitare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Autor: avocat Alexandru Ionescu
Una dintre cele mai frecvente situaţii priveşte majorarea de 12,5% prevăzută de art. 23 din Anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017, care, în practică, a fost acordată doar unei părţi din personalul încadrat în structurile centrale ale instituţiilor din sistemul de ordine publică.
O analiză atentă a legislaţiei arată însă că interpretarea restrictivă aplicată în practică este nelegală, iar personalul din mai multe structuri centrale ale Ministerului Afacerilor Interne poate solicita recalcularea drepturilor salariale şi plata diferenţelor.
Ce prevede art. 23 din Anexa VI a Legii nr. 153/2017
Art. 23 din Anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017 prevede acordarea unei majorări salariale de 12,5% pentru personalul încadrat în structurile centrale ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
Scopul acestei majorări este recunoaşterea:
- complexităţii activităţii desfăşurate la nivel central,
- nivelului ridicat de responsabilitate,
- rolului strategic al structurilor centrale în coordonarea activităţii operative.
Textul legal nu limitează aplicarea majorării doar la aparatul central al ministerelor, ci se referă în mod general la structurile centrale ale instituţiilor din sistem.
Această formulare are o semnificaţie juridică importantă.
Cui ar trebui să se aplice în realitate această majorare
În practică, majorarea a fost acordată în mod predominant personalului din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, fiind exclus personalul din alte structuri centrale.
Această interpretare este însă contrară legislaţiei.
Instituţiile din sistemul de ordine publică au propriile structuri centrale, distincte de aparatul central al ministerului.
Exemple relevante sunt:
- Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR)
- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF)
- Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR)
- Inspectoratul General de Aviaţie al M.A.I. (IGAv)
- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)
- Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)
- alte structuri centrale ale instituţiilor din subordinea MAI.
Aceste instituţii reprezintă nivelul central de conducere şi coordonare al structurilor operative, având atribuţii strategice la nivel naţional.
Statutul juridic al structurilor centrale ale Poliţiei Române
Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei Române este unitatea centrală a poliţiei.
Acest lucru rezultă direct din arhitectura instituţională stabilită de lege.
În mod similar, alte instituţii din subordinea MAI sunt organizate în jurul unor inspectorate generale, care reprezintă nivelul central de coordonare al activităţii.
Prin urmare, aceste structuri se încadrează în mod evident în noţiunea de „structuri centrale ale instituţiilor din sistemul de ordine publică”.
Interpretarea juridică a art. 23 din Anexa VI
Interpretarea corectă a art. 23 rezultă din aplicarea regulilor clasice de interpretare a legii.
1. Interpretarea gramaticală
Textul legal nu limitează beneficiul doar la aparatul central al ministerului, ci face referire la structurile centrale ale instituţiilor din sistem.
Prin urmare, orice structură care reprezintă nivelul central de conducere al unei instituţii din sistemul de ordine publică trebuie inclusă.
2. Interpretarea sistematică
Analizând legislaţia care reglementează organizarea instituţiilor din sistemul MAI, rezultă că:
- inspectoratele generale reprezintă nivelul central de coordonare;
- acestea exercită atribuţii strategice la nivel naţional;
- activitatea lor este distinctă de cea a structurilor teritoriale.
Prin urmare, aceste instituţii sunt structuri centrale în sensul legii salarizării.
3. Interpretarea teleologică
Scopul majorării de 12,5% este recompensarea:
- responsabilităţilor sporite,
- complexităţii activităţii,
- rolului strategic al structurilor centrale.
Aceste caracteristici sunt prezente nu doar în aparatul central al ministerului, ci şi în inspectoratele generale şi în alte structuri centrale ale instituţiilor din sistem.
De ce aplicarea actuală a legii este nelegală
Aplicarea restrictivă a majorării doar pentru o parte din personalul încadrat în structuri centrale conduce la o diferenţă de tratament între persoane aflate în situaţii comparabile.
În practică, personalul care desfăşoară activităţi similare la nivel central poate primi un tratament salarial diferit, fără o justificare obiectivă.
Această situaţie contravine principiilor fundamentale ale dreptului muncii şi ale salarizării în sectorul public, inclusiv principiului egalităţii de tratament.
Ce drepturi pot fi obţinute în instanţă
Persoanele îndreptăţite pot solicita în instanţă:
- recalcularea salariului prin includerea majorării de 12,5%;
- plata diferenţelor salariale rezultate;
- actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie;
- dobânda legală aferentă sumelor datorate.
În funcţie de situaţia concretă, diferenţele salariale pot acoperi o perioadă de mai mulţi ani.
Cine poate solicita recalcularea salariului
Pe baza interpretării corecte a art. 23 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017, recalcularea poate fi solicitată de personalul încadrat în structurile centrale ale instituţiilor din sistemul MAI, inclusiv:
- Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR)
- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF)
- Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR)
- Inspectoratul General de Aviaţie al M.A.I. (IGAv)
- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU)
- Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)
- alte structuri centrale ale instituţiilor din subordinea MAI.
Eligibilitatea concretă depinde însă de funcţia ocupată şi de modul în care a fost stabilit salariul.
Cum se poate obţine recalcularea
În general, procedura presupune:
- analiza situaţiei concrete;
- stabilirea eligibilităţii pentru recalculare;
- formularea unei proceduri prealabile către instituţia angajatoare;
- formularea unei acţiuni în instanţă pentru solicitarea recalculării şi a diferenţelor salariale.
Pentru aceste litigii este esenţială o analiză juridică detaliată a situaţiei concrete a fiecărui reclamant.
Experienţa cabinetului în litigii privind salarizarea personalului MAI
Cabinetul nostru, Ionescu Legal, are o experienţă semnificativă în litigii privind drepturile salariale ale personalului din sistemul de ordine publică.
De-a lungul anilor au fost gestionate numeroase acţiuni privind salarizarea personalului MAI, inclusiv litigii complexe privind interpretarea şi aplicarea legislaţiei salariale.
Această experienţă permite identificarea rapidă a situaţiilor în care personalul este îndreptăţit la recalcularea drepturilor salariale.
Verificarea eligibilităţii pentru recalculare
Dacă sunteţi încadrat într-una dintre structurile centrale ale instituţiilor din sistemul MAI, este posibil să aveţi dreptul la recalcularea salariului prin aplicarea majorării de 12,5% prevăzute de art. 23 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017.
Medikatv.ro
