"Prezenţa peştelui-iepure nu trebuie să provoace panică, însă reprezintă un bun prilej de a înţelege cum schimbările climatice, transportul maritim şi deschiderea căilor de migraţie pot modifica biodiversitatea mărilor şi oceanelor", este mesajul specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", după ce, în ultimele zile, numeroase articole din presa internaţională au atras atenţia asupra prezenţei peştelui-iepure (Lagocephalus sceleratus) în apele Greciei.
"Pentru turişti, mesajul este simplu: bucuraţi-vă de mare, observaţi fauna marină cu respect şi evitaţi să atingeţi animale necunoscute. Să nu uităm că marea nu este o piscină, ci un ecosistem complex şi viu, pe care îl explorăm cu respect şi prudenţă, ca oaspeţi în lumea locuitorilor săi! ".
Originar din regiunea Indo-Pacifică, acest peşte a pătruns în Marea Mediterană prin Canalul Suez şi şi-a extins rapid arealul în ultimele decenii. Astăzi, specialiştii îl consideră una dintre cele mai problematice specii invazive din estul Mediteranei, deoarece afectează ecosistemele locale şi activitatea pescarilor.
Denumirea populară de "peşte-iepure" provine de la cei patru dinţi puternici, uniţi într-o structură asemănătoare unui cioc, care aminteşte de incisivii unui iepure. Cu ajutorul acestora poate sparge cochilii, tăia plase de pescuit şi provoca răni serioase dacă este manipulat necorespunzător.
Deşi au fost raportate cazuri de persoane muşcate de acest peşte în Grecia şi în alte ţări mediteraneene, astfel de incidente sunt rare şi apar, de regulă, atunci când oamenii încearcă să atingă, să hrănească ori să captureze exemplarele. Specialiştii recomandă să nu fie deranjat şi să fie privit de la distanţă, la fel ca orice alt animal sălbatic.
Un aspect mai puţin cunoscut este că această specie poate acumula tetrodotoxină, una dintre cele mai puternice toxine naturale cunoscute. Din acest motiv, peştele nu trebuie consumat. Legislaţia europeană interzice comercializarea speciilor din această familie pentru consum alimentar.
Medikatv.ro
